Skip to content

Documente despre colaborarea cu Securitatea a unor preoti romano-catolici, in frunte cu arhiepiscopul de Bucuresti, Ioan Robu, profesor doctor de teologie si morala

Aprilie 3, 2015

0000 D 69 vol. 93_Page_096000 D 69 vol. 93_Page_097Robu si ofiter legatura_103fise inf Robu Ioan_149fise inf Robu Ioan_150D 69, vol. 71 Robu informator si Biserica romano-catolicahttps://wordpress.com/post/gabrielcatalan.wordpress.com/133

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA[i]                                       STRICT SECRET[ii]

CONSILIUL SECURITATII STATULUI[iii]                                       – Ex. nr.__ –[iv]

INSP. DE SECURITATE AL JUD. DOLJ[v]

Nr. 101/8/[vi]0053764[vii] din 14 SEP. 1971[viii]

DOSAR Nr. ………………………….[ix]

INTRARE Nr. 00121383[x]

Ziua 16… Luna 09…1971[xi]

__B.1______________

Discutiii – unde slujeste. R.I.?[xii]

[semnatura foarte scurta si indescifrabila][xiii]

_V­.____________________________________[xiv]

[aceeasi semnatura foarte scurta si indescifrabila][xv]

CATRE[xvi]

CONSILIUL SECURITATII STATULUI

DIRECTIA GENERALA DE INFORMATII

INTERNE – DIRECTIA I

– Serviciul IV –

B u c u r e s t i[xvii]

Inaintam alaturat un material de studiu in vederea recrutarii ca informator a numitului ROBU ION[xviii], preot romano-catolic, care s-a stabilit cu domiciliul in Bucuresti si functioneaza in prezent ca preot la catedrala catolica.

Materialul contine un numar de 16[xix] pagini, printre care lucrarea cu No. 832 din 8 apr. 1969 si lucrarea cu No. 1314 din 22 mai 1969[xx].

INSPECTOR SEF

Lt. col.

Bodunescu Ion[xxi]

ADJ. INSP. SEF SI SEF

AL SERVICIULUI I

Lt. col. Lungu Gh.[xxii]

Conceptat : ………..[xxiii]

Dactilo : ………..[xxiv]

Nr. exemplare : ………..[xxv]

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.98, f.265[xxvi]]

[i] Tipizat. Dedesubt apare stema R.S.R.

[ii] Dactilografiat.

[iii] Tipizat.

[iv] Dactilografiat.

[v] Ibidem.

[vi] Ibidem.

[vii] Scris de mana cu stilou de cerneala albastra.

[viii] Parafa.

[ix] Tipizat.

[x] Parafa.

[xi] Ibídem.

[xii] Scris de mana cu un stilou de cerneala albastra diferita de catre inspectorul sef judetean de Securitate. Eroarea evidenta existenta in scrierea cu trei de “i” a cuvantului “Discutii” a fost corectata de un securist prin taierea ultimului “i” cu niste bare oblice de culoare gri ca de creion. “B1” inseamna Biroul 1, iar “R.I.” reprezinta initialele numelui preotului catolic vizat spre a fi recrutat: Robu Ioan.

[xiii] N.n.

[xiv] Scris de mana cu acelasi stilou de cerneala albastra diferita de catre respectivul inspector sef judetean, are intelesul de ¨Vazut”.

[xv] N.n.

[xvi] Tipizat.

[xvii] Dactilografiat.

[xviii] Numele este scris de mana, cu majuscule si cu aceeasi cerneala albastra folosita la numarul de inregistrare (vezi nota VII) de catre cel/cea care a redactat raportul.

[xix] Ultima cifra a numarului “16” (“6”) este corectata de mana cu stilou de cerneala albastra de catre redactorul textului.

[xx] Toate detaliile privind lucrarile incluse in materialul de studiu cu numerele de inregistrare si datele lor sunt adaugate de mana cu stilou de cerneala albastra de catre redactorul textului, incepand cu virgula de dupa cuvantul “pagini” de acelasi redactor (sub)ofiter de Securitate.

[xxi] Dactilografiat. Sub nume apare semnatura in cerneala albastra a inspectorului sef judetean de Securitate si stampila respectivei institutii.

[xxii] Dactilografiat. Urmeaza o semnatura in cerneala albastra care pare sa apartina altei persoane decat ofiterului mentionat mai ales ca inaintea gradului si numelui apare scris de mana cu acelasi tip de cerneala litera “p”, semnificand probabil “pentru” ori “in locul lui”.

[xxiii] Tipizat.

[xxiv] Ibidem.

[xxv] Ibidem.

[xxvi] Numerotarea filei s-a realizat cu creion negru.

MINISTERUL DE INTERNE                                                             STRICT SECRET

Departamentul Securitatii Statului                                                                             Ex. 1[i]

Directia I

Nr. 140/IC/001590[ii] din 01 nov. 1983

 

TABEL NOMINAL

  • cuprinzind persoanele plecate la Roma – Italia si [care][iii] au participat la ceremonia beatificarii calugarului capucin de origine romana, IEREMIA VALAHUL, ce a avut loc in ziua de 30 octombrie 1983. –

1/ GHERGHEL PETRU     – ordinar substituit[iv] al cultului romano-catolic din Moldova. –

0544[v]     2/ ROBU IOAN                  – rector al Institutului romano-catolic din Iasi. –

3/ FECHET ALOIS                        – profesor la Institutul romano-catolic Iasi. –

4/ DEMETER STEFAN      – preot romano-catolic – Iasi. –

5/ FERENT EDUARD        – preot romano-catolic – judetul Bacau. –

6/ GHIUZAN MATEI        – preot romano-catolic – Bacau. –

Galati[vi]  7/ DONEA ALFONS –       – preot romano-catolic – Bacau. –

(“LUCIAN”)

Bacau[vii]  8/ PAL MIHAI                   – idem

(“BENCHEA”)

Dir. I[viii]   9/ SIMON IOSIF               – idem

(“OVIDIU”)

Bacau[ix]   10/ ERDES STEFAN         – idem

(“LESPEZEANU”)

Bacau[x]    11/ CAITAR IOAN           – idem

(“CLAUDIU”)

Bacau[xi]     12/ VACARU STEFAN – idem

(“VRINCEANU”)

Bacau[xii]    13/ PURCARU ION        – idem

(“BOGDAN”)

Bacau[xiii]   14/ JIGMON ION                        – idem

(“OVIDIU”) [xiv]

15/ CUCUTEANU MIHAI            – preot romano-catolic – Bacau. –

16/ PETRAS GHEORGHE            – idem

17/ REDIU VASILE           – idem

18/ PAULET DUMITRU    – laic romano-catolic

19/ PAULET MARIA         – laica romano-catolica

20/ PODOLEANU MIHAI            – laic romano-catolic

21/ PODOLEANU GABRIELA – laica romano-catolica

22/ BENEDIC MARIN      – laic romano-catolic

23/ MARTINCA ISIDOR     Bucuresti[xv] – preot romano-catolic – Bucuresti

(“HEINRICH”)

24/ TAMIIAN CORIOLAN                               – vicar general greco-catolic – Oradea

25/ PRUNDUS AUGUSTIN  = 0544[xvi]   –           – idem – Cluj-Napoca

26/ UNGUREANU VASILE = Serv. IV[xvii] – preot greco-catolic hirotonic[xviii] clandestin – Cluj-Napoca.

27/ LELUTIU IOAN   = 0544[xix]  – preot greco-catolic nerevenit Bucuresti.

28/ CHERECHES IOSIF   – preot greco-catolic revenit la ortodoxie – Giurgiu. –

(“DELEANU”)            [xx]

29/ DELIMAN IOAN    = Arad[xxi]     – preot greco-catolic – Arad. –

(“DINESCU”)

30/ MAN SIMION                            – preot greco-catolic – BAIA MARE. –

31/ RATA ION       Maramures[xxii]     – preot greco-catolic – BAIA MARE. –

(“PUIU VASILE”)

32/ DRAGOS NICOLAE              – calugar greco-catolic – BAIA MARE. –

33/ RUS MARIA                           – calugarita greco-catolica – BAIA MARE. –

34/ BONDRE ANA                       – calugarita greco-catolica – BAIA MARE. –

35/ Sabau Iosif          = Suceava

“Bucur”[xxiii]

Ptr. SEFUL SERVICIULUI,

Maior,

ZAPODEAN AUREL[xxiv]

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.93, f.182 r-v (anterior f.256 r-v)[xxv]]

[i] Cifra este scrisa cu pix sau stilou de pasta/cerneala albastra.

[ii] Ibidem.

[iii] N.n. – G.C.

[iv] Eroare de dactilografiere. Corect ar fi trebuit sa bata la masina: “substitut”.

[v] Insemnare de mana cu pix sau stilou de pasta/cerneala albastra.

[vi] Ibidem.

[vii] Ibidem.

[viii] Ibidem.

[ix] Ibidem.

[x] Ibidem.

[xi] Ibidem.

[xii] Ibidem.

[xiii] Ibidem.

[xiv] Aici se incheie prima pagina a filei 128 (fata), restul documentului, adica ultimul paragraf, fiind dactilografiat pe verso.

[xv] Insemnare de mana cu pix sau stilou de pasta/cerneala albastra.

[xvi] Ibidem.

[xvii] Ibidem.

[xviii] Corect era: “hirotonit”; eroare dactilografica.

[xix] Insemnare de mana cu pix sau stilou de pasta/cerneala albastra.

[xx] Aceste doua randuri din textul dactilografiat cu numele, numele conspirativ si toate celelalte informatii referitoare la el sunt taiate cu o linie neregulata (pe alocuri, doua linii) de pix sau stilou de pasta/cerneala albastra.

[xxi] Insemnare de mana cu pix sau stilou de pasta/cerneala albastra.

[xxii] Ibidem.

[xxiii] Aceste doua randuri cu numele, numele conspirativ corespunzator si informatia legata de localitatea sau judetul in care activa este scrisa in intregime de mana cu pix sau stilou de pasta/cerneala albastra.

[xxiv] Urmeaza semnatura olografa lizibila (cu pix sau stilou de pasta/cerneala albastra) a maiorului de Securitate respectiv, cu care se incheie a doua si ultima pagina (verso-ul filei) si tot documentul de mai sus.

[xxv] Numerotarea filei s-a realizat initial cu un creion negru (f.256), apoi s-a schimbat cu un creion sau pix rosu (f.182).

378/C/10.IX.84[i]

Tov. Col. Dragomir

La lucrare.

Lt. col.[ii]

N O T A

Ambasada R.S. Romania la Roma a informat ca arhiepiscopul Luigi Poggi de la Secretariatul de stat al Vaticanului si-a exprimat dorinta de a veni la Bucuresti la 21 septembrie a.c., pentru a comunica optiunea Vaticanului in legatura cu noul conducator al Arhiepiscopiei romano-catolice Bucuresti.

Luigi Poggi a subliniat ca la conducerea Vaticanului se acorda o atentie particulara acestei vizite, care ar avea loc dupa o intrerupere de cca. 3 ani si care are semnificatia realizarii “unor pasi inainte” in raporturile dintre tara noastra si Vatican.

Mentionam ca pentru ocupoarea acestui post, devenit vacant in urma decesului fostului conducator al arhiepiscopiei, monseniorul Francisc Augustin, au fost propusi trei preoti, care intrunesc conditiile necesare: Petru Gherghel, provicar general al arhiepiscopiei /cu sediul la Iasi/, Ioan Robu, administrator diecezan interimar, si Isidor Martinca, protopop de Bucuresti./nota departamentului Cultelor nr.S.468/1984[iii]/.

Din consultarile pe care reverendul John Bukovsky, trimisul Vaticanului, le-a avut cu preoti si ierarhi catolici din diferite localitati din tara, in cursul ultimei sale vizite in Romania /19 – 25 iulie a.c./, a rezultat ca majoritatea clerului catolic inclina in favoarea monseniorului Ioan Robu, conducatorul interimar al arhiepiscopiei. /nota nr.312/1984 /.

Recent, conducerea Vaticanului a comunicat Ambasadei R.S. Romania la Roma numirea lui Ioan Robu ca episcop, “administrator apostolic al sediului arhiepiscopal Bucuresti”.

Propunem:

– Sa se aprobe numirea lui Ioan Robu ca episcop – conducator al Arhiepiscopiei romano-catolice Bucuresti, urmind ca desemnarea oficiala din partea Vaticanului sa se faca in aceeasi zi cu inminarea decretului prezidential de recunoastere in functie.

– Sa se accepte venirea arhiepiscopului Luigi Poggi la Bucuresti, la 21 septembrie a.c., urmind ca programul vizitei sa fie supus ulterior spre aprobare.

Anexam fisa personala a lui Ioan Robu.

V.S.C.[iv]

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.99-100 (anterior f.131-132)[v]]

[i] Adnotare scrisa de mana cu stilou de cerneala neagra si creion negru.

[ii] Semnatura care urmeaza, este aproape indescifrabila si, ca si gradul respectivului sef ori loctiitor de sef de Securitate, precum si adnotarea de mai sus sunt realizate cu un stilou de cerneala neagra.

[iii] Cifra ultima, “4” este scrisa de mana cu negru peste cifra “3” batuta anterior la masina.

[iv] Prescurtarea este scrisa de mana cu creion negru sau stilou de cerneala neagra. Ar putea insemna: Vazut Securitatea Capitalei.

[v] Numerotarea filelor s-a realizat initial cu un creion negru (f.131-132), apoi s-a schimbat cu un pix rosu (f.99-100).

MINISTERUL DE INTERNE                                                 STRICT SECRET

Departamentul Securitatii Statului                                                                Ex. Nr. 1[i]

– U.M. 0544 –

Nr. 225/b-7/0016161 din 28[ii].04.1984

D./0063328…[iii]

Ziua 24… 04… 1984[iv]

24.04.1984

Tov. Col. DRAGOMIR GHE.

Care este situatia lui ROBU. Ce s-a

perfectat cu U.M. 0544/225.

Mr. Zapodean[v]

C a t r e,

– U. M. 0610 BUCURESTI  –

Va trimitem alaturat fisa personala a preotului romano-catolic ROBU IOAN, loctiitor diocezial la episcopia romano-catolica din Bucuresti care prezinta interes pentru serviciul IV.

SEFUL UNITATII,

Lt. col.[vi]

Tov. Col. Dragomir

Sa perfectam cu 0544/225

modalitatea preluarii legaturii. –

Sa-i constituim dosar personal.

Lt. col.[vii]

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.101 (anterior f.133)[viii]]

[i] Cifra este scrisa cu stilou sau pix albastru.

[ii] Ibidem.

[iii] Scris de mana cu cerneala albastra in forma tipizata de parafa.

[iv] Ibídem.

[v] Adnotare scrisa si subliniata de mana cu cerneala neagra, inclusiv numele si gradul care apar doar sub forma de semnatura.

[vi] Semnatura care urmeaza, ca si gradul respectivului sef ori loctiitor de sef de unitate de Securitate este realizata cu un pix de pasta albastra ori stilou de cerneala albastra si este aproape indescifrabila, fiind insotita de stampila unitatii militare respective.

[vii] Adnotare scrisa si subliniata de mana cu pix de pasta rosie sau stilou de cerneala rosie, inclusiv numele si gradul care apar doar sub forma de semnatura, aproape indescifrabila.

[viii] Numerotarea filei s-a realizat initial cu un creion, pix sau stilou albastru (f.133), apoi s-a schimbat cu unul rosu (f.101).

MINISTERUL DE INTERNE                                                                      STRICT SECRET

Departamentul Securitatii Statului                                                              Ex. Nr.1[i]

– U.M. 0544 –

Nr. 225/b-7/0016161 din 13[ii].04.1984

F I S A – P E R S O N A L A

ROBU IOAN este nascut la 06.11.1944 in Tg. Secuiesc, jud. Covasna, fiul lui Petru si Varvara, de nationalitate si cetatenie romana, rector al Institutului teologic catolic din Iasi, in prezent loctiitor diocezial, cu domiciliul flotant in Bucuresti, str. Nuferilor nr.16.

A urmat cursurile elementare in satul Traian, jud. Neamt, iar in perioada 1955-1958 scoala generala in comuna Sabaoani. Din 1958 pina in 1962 a frecventat cursurile scolii de cantori din cadrul Institutului catolic din Iasi, iar intre anii 1962-1968 cursurile institutului respectiv. Dupa absolvire a fost hirotonit preot si repartizat la parohia romano-catolica din Craiova unde a lucrat pana in 1971, cand a fost transferat ca vicar parohial la Catedrala Sf. Iosif din Bucuresti.

A obtinut o bursa de studii, iar din martie 1973  a urmat cursurile de doctorat in cadrul Universitatii Lateran din Roma. In 1977 a sustinut teza de doctorat cu tema: “Itinerariul credintei in viata si opera lui Julien Green”. In acelasi an s-a reintors in tara si in luna octombrie a fost numit profesor la Institutul teologic romano-catolic din Iasi, catedra de morala si teologie dogmatica. Ulterior a fost numit rector, iar de circa 4 luni se afla la Bucuresti, fiind ales temporar ca loctiitor diocezial.

Rude in tara

  • ROBU PETRU, tata, in virsta de 71 de ani, pensionar, fost casatorit cu ROBU VARVARA, decedata, cu domiciliul in Sabaoani, jud. Neamt.
  • ROBU CEZAR, frate, strungar;
  • ROBU EMILIAN, frate, merceolog;
  • ROBU MARIA, sora, asistenta medicala;
  • ROBU STEFAN, frate, electrician;
  • ROBU ALEXANDRU, frate, operator chimist;
  • ROBU MATEI, frate, lacatus.

Rude in strainatate

  • ROBU VERONICA, matusa, profesoara in Tunisia, face parte din Congregatia religioasa a surorilor Notre Dame de Sion.[iii]

ROBU IOAN a fost recrutat ca informator in anul 1972, fiind pregatit cu sarcini specifice intrucit a plecat la studii in Italia. In aceasta perioada a avut un aport informativ corespunzator. Dupa reintoarcerea in tara a fost verificat, inclusiv prin mijloace speciale, rezultind ca este un element pregatit profesional, dornic de afirmare si cu multiple relatii in mediul cultic si laic. Nu au rezultat probleme de ordin contrainformativ. Din coroborarea datelor de care dispunem rezulta ca sursa este utila muncii de securitate.

 

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.128 r-v (anterior f.160 r-v)[iv]]

[i] Cifra este scrisa cu creion sau pix albastru.

[ii] Ziua este scrisa cu creion sau pix albastru si nu este foarte lizibila. Ar putea sa fie 3, 13 sau 23 aprilie.

[iii] Aici se incheie prima pagina a filei 128 (fata), restul documentului, adica ultimul paragraf, fiind dactilografiat pe verso (a doua pagina a filei respective).

[iv] Numerotarea filei s-a realizat initial cu un creion negru (f.160), apoi s-a schimbat cu unul rosu (f.128).

STRICT SECRET

Ex. 2[i]

Nr. 100/0050686 din 25[ii] septembrie 1984

N O T A

La data de 22 septembrie a.c., arhiepiscopul LUIGI POGGI, trimis special al Vaticanului, impreuna cu reverendul JOHN BUKOVSKY, au fost primiti de conducerea Departamentului Cultelor, unde au ridicat urmatoarele probleme:

1/ Au confirmat acordul Vaticanului cu privire la numirea preotului IOAN ROBU in functia de episcop-conducator al Arhiepiscopiei romano-catolice Bucuresti. S-a convenit ca anuntarea publica a numirii sa se faca simultan, in tara si la Vatican, la o data ce se va stabili de comun acord, iar ceremonia de consacrare urmeaza sa se desfasoare la Bucuresti sau la Roma, in functie de intelegerea la care se va ajunge cu partea romana.

2/ S-a exprimat dorinta Vaticanului ca dupa consacrarea lui IOAN ROBU, sa fie numit in functia de vicar general VICTOR IACOBEC, in prezent paroh la Biserica din Popesti-Leordeni.

Fata de dorinta manifestata s-a raspuns ca aceasta problema va fi discutata ulterior, fiind necesar a se prezenta mai multe propuneri pentru functia respectiva.

3/ A fost reluata problema statutului Bisericii romano-catolice din R.S. Romania, exprimindu-se dorinta Vaticanului ca negocierea acestuia sa se reia cit mai curind, dind asigurari ca in cadrul tratativelor se va tine seama de legea privind regimul general al cultelor din tara noastra.

4/ In legatura cu alegerea unui reprezentant al bisericii catolice din Romania ca deputat in Marea Adunare Nationala, LUIGI POGGI a afirmat ca prin codul canonic, intrat in vigoare in anul 1983, se interzice clerului catolic sa detina functii publice, care ar implica o participare la exercitarea puterii civile. A subliniat insa ca este interesat sa prezinte la Vatican argumente convingatoare, de natura sa ajute la gasirea unei solutii satisfacatoare.

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.95 (anterior f.127)[iii]]

[i] Cifra este scrisa cu stilou sau pix albastru.

[ii] Ibidem.

[iii] Numerotarea filelor s-a realizat initial cu un creion negru (f.127), apoi s-a schimbat cu un pix rosu (f.95).

MINISTERUL DE INTERNE                                                 STRICT SECRET

Departamentul Securitatii Statului                                                                Ex. 1[i]

Directia I

Nr. 0062956 din 20[ii] iunie 1984

R A P O R T

In vederea realizarii sarcinilor prevazute in PROGRAMUL DE MASURI din problema Cultul catolic si obiectivul Vatican, aprobat de conducerea Departamentului Securitatii Statului, Directia I in cooperare cu U.M. 0544/225 si compartimentele corespondente din teritoriu, au actionat pentru:

1/ Sprijinirea patrunderii in conducerea diferitelor institutii religioase catolice din tara noastra, a unor preoti care sa promoveze interesele R.S. Romania in relatiile cu Vaticanul.

In baza unor analize, la nivelul problemei pe tara, au fost selectionati un numar de 26 preoti romano-catolici propozabili a fi numiti in posturi de conducere. Asupra acestora au fost initiate masuri complexe de verificare si influentare in vederea determinarii lor sa promoveze interesele tarii noastre in relatiile cu Vaticanul.

Ca urmare, in toamna anului 1983, cu aprobarea Departamentului Cultelor si cu acordul Vaticanului, au fost numiti in calitate de conducatori ai protopopiatelor centrale din Oradea si Timisoara, doi preoti cu pozitie corespunzatoare, din rindul celor aflati in preocupare.

Clerul romano-catolic din Moldova si Banat, considera ca aceste masuri vor conduce la imbunatatirea relatiilor dintre statul roman si Vatican si la posibilitatea numirii ordinarilor din diecezele respective ca episcopi, situatie ce le-ar asigura autonomie fata de episcopul de nationalitate maghiara IAKAB ANTAL din Alba Iulia, singurul imputernicit prin reguli canonice sa sfinteasca[iii] biserici si sa hirotoneasca preoti pe absolventii institutelor teologice romano-catolice, iar in strainatate sa reprezinte biserica catolica din tara noastra.

De asemenea, tot ca urmare a unor masuri specifice, in luna decembrie 1983 a fost ales de preoti – prin vot secret – in functie de conducator interimar al Arhiepiscopiei romano-catolice din Bucuresti, prorectorul Institutului teologic din Iasi – ROBU IOAN, care dovedeste corectitudine in relatiile cu Departamentul Cultelor. Pina la numirea definitiva, Vaticanul a comunicat acordul pentru interimat.

Dupa numirea in functie, cei in cauza au continuat sa adopte pozitie corespunzatoare fata de organele de stat.

2/ Combaterea unor actiuni nationalist-iredentiste maghiare, desfasurate de elementele catolice din tara si strainatate, sub acoperirea religiei. –

Au fost continuate masurile de riposta si combatere a actiunilor vizind mistificarea adevarului istoric  cu privire la originea ceangailor din Moldova, mai ales in urma interventiilor facute la Vatican de catre elemente ostile, in vederea introducerii de slujbe religioase in limba maghiara in bisericile romano-catolice din judetele Bacau si Neamt.[iv]

In acest sens au fost pregatite si trimise cu sarcini diversificate in Italia, trei surse cu relatii si influenta in rindul unor personalitati din cadrul Vaticanului, pentru determinarea acestora ca, in interesul si spre binele bisericii catolice din Romania, sa actioneze pentru solutionarea unor probleme de interes major.[v]

In acest sens, sursa “IACOBESCU” a purtat discutii cu reprezentantii Vaticanului, arhiepiscopul LUIGI POGGI si reverendul JOHN BUKOVSCHI, referitor la stimularea, de catre diferiti clerici, din Episcopia romano-catolica de Alba Iulia, a unor activitati de nuanta nationalist-iredentista si implicatiile pe care le poate avea asupra bunelor relatii intre biserica si stat.[vi]

Sus-numitii au explicat lui “IACOBESCU” ca Vaticanul cunoaste bine situatia din Episcopia de Alba Iulia, au stat de vorba cu IAKAB ANTAL, insa acesta ar fi motivat ca nu poate sa faca nici el mai mult, fiind acuzat de unii preoti ca nu urmeaza linia predecesorului sau, MARTON ARON, sens in care este hotarit sa iasa la pensie in toamna anului 1984. Cei in cauza au mai afirmat ca la numirea noului episcop de Alba Iulia, vor propune un preot care sa nu implice biserica in probleme cu caracter politic.

Semnificativ este si raspunsul Vaticanului, dat celor ce au solicitat ca in bisericile catolice din Moldova, slujbele sa se tina in limba maghiara.  Astfel, intr-un articol publicat in luna martie a.c. de ziarul francez “Le Combat”, se afirma: “…in privinta catolicilor din Moldova, problema este foarte dificila, mai ales in urma investigatiilor facute de Vatican si a discutiilor purtate cu preoti si credinciosi catolici din aceasta zona care sustin ca ei sint romani si nu cunosc limba maghiara”.

Anterior, Vaticanul a trimis in tara noastra pe POGGI LUIGI si JOHN BUKOVSCHI pentru a se documenta asupra originii ceangailor, actiune desfasurata sub controlul organelor de securitate. La incheierea vizitei, acestia s-au deplasat la Alba Iulia, unde in discutii cu conducerea episcopiei romano-catolice au facut cunoscut ca preotii si credinciosii catolici din Moldova  se considera romani si nu doresc slujb e in limba maghiara.

Sursele “POPESCU” si “OVIDIU” au discutat pe acelasi fond cu TOCANEL PETRU, originar din judetul Neamt, director al revistei de drept canonic “APOLINARIS” a Universitatii “Urbania” din Roma, asupra caruia se desfasoara de mai mult timp masuri de influentare pozitiva. Cel in cauza le-a aratat un manuscris de circa 100 pagini, intitulat “Originea poporului roman si permanenta in spatiul Carpato-Dunarean”, afirmind ca il va publica sub forma de brosura, ca raspuns la unele articole aparute in presa emigratiei maghiare din Occident.

 TOCANEL PETRU a precizat ca are in preocupare, pentru publicare, si alte materiale  cu privire la continuitatea romanilor in Transilvania. De asemenea, a confiat ca va sprijini material publicarea in R.F. Germania, in limbile franceza, engleza si germana, a lucrarii intitulate “CONTRIBUTII LA PROBLEMA ORIGINII ROMANESTI A CEANGAILOR DIN MOLDOVA”, apartinind profesorului de istorie MARTINAS DUMITRU din Buzau.

Lucrarea este atestata de specialisti in materie, si a fost trimisa, in cooperare cu U.M. 0544, in R.F. Germania, prin unii preoti catolici din Moldova, interesati in editarea si difuzarea ei in Occident, unde va apare in cursul acestui an.

3/ Folosirea unor momente istorice sau religioase pentru afirmarea prezentei romanesti la Roma, in scopul sustinerii intereselor tarii noastre in strainatate.

Dupa participarea celor 30 de preoti si 10 laici din tara noastra – intre care si 10 surse – la festivitatile  organízate de Vatican cu prilejul beatificarii, la 30 octombrie 1983, a fostului calugar de origine romana IEREMIA VALAHUL, in luna martie 1984, alti 10 preoti catolici de nationalitate romana, in baza aprobarii conducerii Departamentului Cultelor, au luat parte la manifestarile ocazionate de “ANUL SFANT – 1984”,  proclamat de Papa IOAN PAUL al II-lea ca an al pacii si reconcilierii intre popoare.

Primirea in audienta particulara de catre Papa, a grupului de clerici romani si anuntarea prezentei lor la ceremonia publica – la care au asistat peste 17.000 de pelerini din diferite tari ale lumii – au starnit un viu interes in rindul participantilor, precum si comentarii favorabile la adresa tarii noastre.

In acest mod s-a reusit sa se combata unele conceptii ostile, conform carora credinciosii catolici din Romania ar fi de origine maghiara.

Conform instructajelor, grupul de preoti catolici romani a luat atitudine impotriva incercarilor provocatoare ale unor greco-catolici din emigratie, care au invocat asa-zisa lipsa de drepturi si libertati religioase a credinciosilor catolici din Romania. In acest sens, preotul CIURARU ION din Buzau a replicat: “Biserica catolica se bucura de suficiente drepturi si ar fi bine daca preotii si-ar face datoria pe masura libertatilor acordate de stat”.

4/ Cunoasterea evolutiei situatiei operative in rindul clerului catolic din tara si strainatate.

Informatiile obtinute pun in evidenta faptul ca virfurile greco-catolice care mai incearca sa mentina in actualitate asa-zisa problema a fostei lor biserici, sint putine, in virsta si nu se mai bucura de sprijinul credinciosilor. Intre acestia se afla CRISAN TRAIAN, CRISTEA VASILE, PUSCAS VASILE, CIRNATIU PAMFIL si BIRLEA OCTAVIAN, stabiliti in strainatate, DRAGOMIR ION din Baia Mare si TODEA ALEXANDRU din Reghin.

Unele elemente mai realiste, ca TAMIIAN CORIOLAN din ORADEA si PRUNDUS AUGUSTIN din CLUJ-NAPOCA, ambii fosti vicari generali, apreciaza ca in conditiile actuale nu se mai poate pune problema reinfiintarii fostei biserici greco-catolice, intrucit statul roman nu va accepta nici un compromis in relatiile cu Vaticanul, iar pentru “salvarea situatiei” este necesara determinarea credinciosilor sa frecventeze bisericile romano-catolice. Ei califica atitudinea lui DRAGOMIR ION si TODEA ALEXANDRU ca “rigida”, deoarece sustin fara temei continuarea activitatii clandestine.

De asemenea, se considera ca vizita diplomatului ION BRAD la Vatican si atitutdinea Papei IOAN PAUL al II-lea cu prilejul beatificarii lui IEREMIA VALAHUL, sint elemente care le dau sperante in imbunatatirea relatiilor dintre cele doua parti, situatie ce ar crea conditii pentru elaborarea si definitivarea statutului de organizare si functionare a bisericii catolice din Romania.

Dupa opinia lui PRUNDUS AUGUSTIN, TAMIIAN CORIOLAN, LELUTIU IOAN, UNGUREANU VASILE si alti greco-catolici, ar fi de dorit ca in Romania sa se elaboreze un statut pentru biserica catolica, fara specificarea ritului si sa se infiinteze o mitropolie la Bucuresti, al carei conducator sa fie de origine romana. In Transilvania, in cadrul acestei biserici, romano-catolicii sa-si continue activitatea normal, iar greco-catolicii sa aiba posibilitatea sa asculte slujba in limba romana.

Pentru ca populatia catolica romana din Transilvania sa nu depinda de episcopul IAKAB ANTAL, sa se creieze o episcopie romana ori exarhat pe linga arhiepiscopia de Bucuresti.

Sus-numitii considera ca, pentru inceput, trebuie sustinuta introducerea limbii liturgice romane in toate bisericile romano-catolice din Transilvania, in care vor sluji preoti local ori proveniti din Moldova. In acest sens, UNGUREANU VASILE a solicitat recent la Arhiepiscopia romano-catolica de Bucuresti, aprobare de incadrare ca preot itinerant si dreptul de a oficia slujbe in limba romana, in bisericile catolice din Transilvania.

In legatura cu aceasta varianta, IOSIF CONSTANTIN DRAGAN din Italia a prezentat, in acest an, Presedintelui Departamentului Cultelor si Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane un proiect de STATUT-CADRU al “BISERICII CATOLICE ROMANE”, precizind ca este acceptat de cercurile Vaticanului si ca anterior ar fi fost discutat cu ministrul Afacerilor Externe al Romaniei.

Potrivit afirmatiilor lui LUIGI POGGI si JOHN BUKOVSCHI, Vaticanul are in vedere posibilitatea infiintarii unei biserici catolice romane, desi ar intimpina opozitia greco-catolicilor care “fac multe greutati si nu inteleg situatia actuala din tara”.

Mai multi preoti romano-catolici de nationalitate maghiara, acuza pe unii greco-catolici deoarece: ar face “jocul” autoritatilor de stat, sint vinovati de sovinismul care se practica in Romania si actioneaza pentru o expansiune a catolicilor romani din Moldova in toata tara. Aceasta ar fi, dupa parerea lor, o forma antimaghiara, pe care autoritatile romanesti au promovat-o pina la Roma, cu ocazia beatificarii lui IEREMIA VALAHUL.

Actionam in continuare pentru executarea prevederilor din Programul de masuri in problema bisericii catolice. –

SEFUL DIRECTIEI

General-maior,

BORDEA ARON[vii]

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.36-38 r-v (anterior f.65-67 r-v)[viii]]

[i] Cifra este scrisa de mana cu stilou sau pix de cerneala/pasta albastra.

[ii] Ziua este scrisa cu stilou sau pix de cerneala/pasta albastra.

[iii] Subliniere facuta cu pix sau stilou albastru.

[iv] Ibidem.

[v] Ibidem.

[vi] Ibidem.

[vii] Lipseste semnatura.

[viii] Numerotarea filei s-a realizat initial cu un creion negru (f.65), apoi s-a schimbat cu un pix rosu (f.36).

140/DG/F.N.                                                                                      STRICT SECRET

04.XII.1984                                                                                               Ex. unic

N O T A

IOAN ROBU s-a remarcat ca un excelent cadru didactic, insa fara calitatile impuse unui personal de conducere. Este infatuat. Intretine relatii dubioase cu soferul PETRICA. –

Nu este dispus sa colaboreze onest cu organele – altele decit cele din cadrul cultelor. De altfel, a facut o declaratie directa in fata credinciosilor strinsi la Catedrala: “Este obligat sa primeasca aceasta functie, desi nu poate sa imbine profesiunea lui de credinta cu politica ce i se impune”. Declara ca i s-a impus de la Departament – insistentele tov. V. CONSTANTINESCU SI P. CRACIUNESCU l-au determinat sa ajunga in actuala functie, desi este cunoscut faptul ca au fost cumparate cu atentii scumpe – pe valuta – voturile de care a avut nevoie. –

A anuntat personalul ca vor fi luate masuri globale in scopul instalarii preotilor pe functii TESA si nu va mai ingadui mentinerea femeilor pe functiile administrative – de altfel, pe nici-o functie. –

Sursa “DANA”

N.L.

Nota data de candidata la recrutare, are caracter de cunoastere si este confirmata si de alte date si materiale ce le detinem despre IOAN ROBU.

Materialul – copie – se va exploata la dosarul personal al episcopului IOAN ROBU, aflat la seful Serviciului IV – tov. Mr. ZAPODEAN AUREL. –

Col. DRAGOMIR GHEORGHE[i]

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.88 (anterior f.120)[ii]]

[i] Dedesubt apare semnatura acestui ofiter superior de Securitate.

[ii] Numerotarea filei s-a realizat initial cu un creion negru (f.120), apoi s-a schimbat cu un creion sau pix rosu (f.88).

STRICT SECRET

Ex. unic

N O T A

Detinem date verificate din care rezulta ca VATICANUL i-a indicat NOULUI episcop romano-catolic ION ROBU[i] sa nu accepte candidatura pentru deputat in M.A.N. – ca reprezentant al cultului romano-catolic.

Intr-o scrisoare confidentiala ce i-a fost data celui in cauza de catre conducerea VATICANULUI si semnata la 14.12.1984 de secretarul de stat al VATICANULUI AGOSTINO CASAROLI i se explica prevederile noului cod canonic (articolul 282)[ii], care interzice reprezentantilor catolici si deserventilor acestui cult sa activeze in organizatii politice si care sanctioneaza nerespectarea codului cu retragerea recunoasterii de catre VATICAN a functiei sau titlului catolic obtinut.

I se explica episcopului ION ROBU ca in situatia Romaniei, VATICANUL admite o exceptie, data fiind traditia parlamentara, putind fi desemnat un reprezentant al romano-catolicilor in M.A.N. oricare alt preot catolic.

In baza acestor indicatii scrise cit si verbale primite inclusiv din partea Papei, episcopul ION ROBU il va desemna pe preotul BLAZUTTI, daca i se cere parerea, intrucit acesta l-a reprezentat in M.A.N. pe  monsegnorul AUGUSTIN pana la decesul acestuia.

Episcopul ION ROBU este ingrijorat si nu stie cum sa procedeze, intrucit nu ar vrea ca tocmai el sa fie primul episcop caruia VATICANUL sa-i retraga recunoasterea. In acelasi timp nici nu doreste sa supere autoritatile de stat si in special Departamentul Cultelor care l-au sprijinit in promovarea sa, si cu care colaboreaza foarte bine. Fata de relatiile sale apropiate a afirmat ca ar fi bine sa nu fie el reprezentantul cultului in MAN pentru a nu intra in conflict cu VATICANUL si aceasta cel  putin pina la titularizarea lui definitiva la conducerea arhiepiscopiei romano-catolice din Bucuresti.[iii]

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.84 r-v (anterior f.116 r-v)[iv]]

[i] Finalul paragrafului este subliniat in partea lateral stanga cu pix sau stilou de culoare albastra, incepand din dreptul numelui episcopului, care este marcat cu o sageata.

[ii] Ibidem, din dreptul numarului articolului din Codul canonic romano-catolic pana la finalul paragrafului.

[iii] Toate cuvintele ce apar subliniate in text sunt subliniate in original folosindu-se masina de scris, dar sunt scrise de mana cu stilou de cerneala neagra exact in forma pe care o reproducem.

[iv] Numerotarea filei s-a realizat initial cu un creion, pix sau stilou negru sau albastru (f.116), apoi s-a schimbat cu unul rosu (f.84).

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA[i]

DEPARTAMENTUL CULTELOR

Nr.388/C/22.IX.1984

Tov. Col. Dragomir

La caz.-

Lt. col.[ii]

25.09.1984[iii]

Tovarasului IOAN TOTU

membru supleant al Comitetului

Politic Executiv al CC al PCR

viceprim-ministru al guvernului

Alaturat, va inaintam, spre cele legale, expunerea de motive si proiectul de decret prezidential privind recunoasterea preotului Ioan Robu in functia de episcop – conducator al Arhiepiscopiei romano-catolice de Bucuresti.

Mentionam ca numirea preotului Ioan Robu a fost aprobata de conducerea superioara potrivit comunicarii Cancelariei C.C. al P.C.R. nr.H.3422/1984.

P r e s e d i n t e,

Ion Cumpanasu[iv]

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.96 (anterior f.128)[v]]

EXPUNERE DE MOTIVE

Arhiepiscopul Luigi Poggi, reprezentantul Vaticanului a comunicat conducerii Departamentului Cultelor in ziua de 22 septembrie 1984 ca, in conformitate cu legiuirile Bisericii romano-catolice (Codex juris canonici), Vaticanul a hotarit numirea preotului Ioan Robu in functia vacanta de episcop – conducator al Arhiepiscopiei romano-catolice Bucuresti.

Mentionam ca biserica romano-catolica din R.S. Romania este recunoscuta in fapt, nu si in drept (nu are statut de organizare si functionare aprobat de statul roman).

Avind in vedere ca pentru ocuparea functiei aratate exista aprobarea conducerii superioare (comunicarea Cancelariei C.C. al P.C.R. nr.H.3422/1984), iar in conformitate cu prevederile art.21 din Decretul nr.177/1948 pentru regimul general al cultelor din R.S. Romania, recunoasterea in functie a noului numit se face prin decret prezidential, am initiat, in temeiul art.5 alin.1 lit.g din Decretul nr.334/1970, alaturatul proiect de decret, pe care il supunem spre semnare.

Propunem ca, dupa aprobare, decretul sa fie publicat in Buletinul Oficial al R.S. Romania.

PRESEDINTE AL

DEPARTAMENTULUI CULTELOR,

Ion Cumpanasu[vi]

Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.97 (anterior f.129)[vii]]

[i] Numele statului si al institutiei apar ca o parafa tip standard, iar intre ele apare si stema RSR.

[ii] Urmeaza semnatura aproape indescifrabila.

[iii] Adnotare integral scrisa si subliniata de mana cu cerneala neagra, inclusiv data, numele si gradul care apar doar sub forma de semnatura.

[iv] Urmeaza semnatura si stampila presedintelui Departamentului Cultelor.

[v] Numerotarea filei s-a realizat initial cu un creion, pix sau stilou albastru (f.133), apoi s-a schimbat cu unul rosu (f.101).

[vi] Urmeaza semnatura si stampila presedintelui Departamentului Cultelor.

[vii] Numerotarea filei s-a realizat initial cu un creion, pix sau stilou albastru (f.129), apoi s-a schimbat cu unul rosu (f.97).

Se publica in Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romania[i]

Presedintele

Republicii Socialiste Romania

D E C R E T

P R E Z I D E N T I A L

PRIVIND RECUNOASTEREA PREOTULUI IOAN ROBU IN FUNCTIA DE EPISCOP-CONDUCATOR AL ARHIEPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE BUCURESTI

Presedintele Republicii Socialiste Romania

d e c r e t e a z a :

Articol unic. – Preotul Ioan Robu se recunoaste in functia de episcop-conducator al Arhiepiscopiei romano-catolice Bucuresti.

NICOLAE CEAUSESCU

PRESEDINTELE

REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Bucuresti, 19 octombrie 1984

Nr. 218

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.78 (anterior f.110)[ii]][iii]

[i] Fraza partial stearsa la inceputurile ei, tip parafa, pusa in partea dreapta de sus a paginii ca antet.

[ii] Numerotarea filelor s-a realizat initial cu un creion negru (f.110), apoi s-a schimbat cu un pix rosu (f.78).

[iii] Un proiect de decret cu text similar, insa fara numar si data, exista la f.98 (anterior 130) din acelasi dosar si fond arhivistic.

Congresul F.D.U.S.

Comisia de Politica Externa

Dr. Ioan Robu,

EPISCOP,

Conducatorul Arhiepiscopiei

Romano-Catolice – Bucuresti

Onorata asistenta,

Participind la lucrarile Congresului F.D.U.S. si luind cuvintul aici ca reprezentant al Bisericii Romano-Catolice din tara noastra, doresc sa adresez un salut calduros tututror celor de fata din partea preotilor si credinciosilor catolici, exprimindu-mi bucuria ca pot da marturie despre solidaritatea noastra cu fiecare dintre dumneavoastra, cu fiecare dintr e fiii tarii noastre intru stradaniile comune de slujire a patriei, spre a ne aduce contributia noastra la ridicarea crescinda a starii materiale si spirituale a poporului nostru.

Adinc ancorata in marile preocupari ale poporului nostru, Biserica romano-catolica, impreuna cu celelalte culte din tara, impreuna cu toate organizatiile si fortele democratice ale poporului nostru isi aduce contributia ei statornica si generoasa pentru realizarea aspiratiilor intregii suflari romanesti spre o viata noua, libera si independenta, sub calauzirea distinsului nostru conducator, presedintele Nicolae Ceausescu, remarcabil promotor al pacii si dreptatii in lume.

De altfel, patriotismul este o dimensiune a credintei si a lucra la infaptuirea binelui comun al tarii este chemarea fireasca si responsabila a fiecarui locuitor de pe acest pamint romanesc.

Intrucit vorbesc in cadrul acestei sectii de politica externa, intrucit sunt bine cunoscute in tara si in peste hotare stradaniile de pace si dezarmare ale presedintelui tarii noastre, precum si interventiile domniei sale pentru o lume mai buna si mai dreapta, doresc s ama refer la modul in care Biserica romano-catolica din Romania sprijina aceste stradanii de pace si dreptate.

In materia de pace, actiunile Bisericii catolice se desfasoara  esential pe plan de invatamint moral si pe plan de orientare a opiniei credinciosilor ca sa actioneze atit individual cit si comunitar in favoarea pacii.

Biserica nu ar putea fi fidela misiunii proprii, daca chiar si pentru un moment ar inceta sa vesteasca pacea si dreptatea printre oameni. Indemnurile ei la reconciliere, simt de echitate, incredere reciproca, solidaritate, iubire frateasca sint tot atitea componente ale educatiei la pace.

In intreaga activitate de cult si invatatura a Bisericii isi gaseste ecou si voce aspiratia universala la pace “acest suflu profund al fiintelor umane din toate timpurile.”

Alaturi de celelalte culte din Romania, Biserica Catolica participa la toate actiunile in  materie intreprinse pe linia F.D. U.S. si O.D.U.S., iar adunarile cultelor pentru pace si dezarmare din anii 1981 si 1984 au constituit noi ocazii de in care sa-si exprime adeziunea la initiativele presedintelui tarii de promovare a idealurilor de pace si progres social ale omenirii, de instituire a unei ordini economice in lume.

Realizarea initiativelor romanesti de imediata reducere a armamentelor, de lichidare a tuturor bazelor militare, de eliminare a armelor racheto-nucleare ar elibera toate popoarele de cosmarul confruntarii militare, al unui razboi nuclear pustiitor, si ar despovara omenirea de uriase cheltuieli, dindu-le acestora o destinatie de intrajutorare a popoarelor slab dezvoltate si subdezvoltate.

Caci “dezvoltarea este noul nume al pacii”, spunea  papa Paul al VI-lea, si tot efortul depus in acest sens este lupta pentru pace trainica. Nimic nu este pierdut cu pacea, totul poate fi pierdut cu razboiul. Fericiti vor fi numai facatorii de pace si dreptate!

Onorata asistenta,

Avind constiinta ca sintem partasi in mod activ la viata intregii tari, noi, clerul si credinciosii catolici, sprijinim toate initiativele conducerii noastre de stat, in frunte cu presedintele Nicolae Ceausescu, initiative menite sa contribuie la ridicare  nivelului spiritual si material al poporului, la cimentarea unitatii de gindire si simtire romaneasca, la stabilirea unei paci trainice in lume, la progresul si bunastarea popoarelor.

Fie ca eforturile noastre, ale tuturor fiilor tarii, sa aiba parte de cununa izbinzii.

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.75-77 (anterior f.107-109)[i]]

[i] Numerotarea filelor s-a realizat initial cu un creion negru (f.107-109), apoi s-a schimbat cu un pix rosu (f.75-77).

MINISTERUL DE INTERNE                                                          STRICT SECRET

Departamentul Securitatii Statului                                                                Ex. unic

Directia I

140/DG/0058200 din 23[i] septembrie 1985

R A P O R T

Episcopul IOAN ROBU, conducatorul Arhiepiscopiei romano-catolice Bucuresti, cu acordul Departamentului Cultelor, urmeaza sa se deplaseze in interes de serviciu la Viena, pentru a participa la festivitatea “Zilele catolice austriece” si in Italia la Conferinta europeana a episcopilor catolici. –

Sus-numitul s-a mai deplasat in strainatate in luna[ii] octombrie 1984 pentru hirotonisirea sa ca episcop de catre Vatican, iar anterior – 1973-1977 – a urmat, ca bursier, cursurile de doctorat in cadrul Universitatii Lateran din Roma, cind s-a aflat in atentia U.M. 0544/225, fiind mentinut in continuare si dupa reintoarcerea in tara. –

In intreaga sa activitate este cunoscut ca a adoptat o pozitie loiala in ceea ce priveste relatiile dintre biserica si stat si colaboreaza corect cu Departamentul Cultelor. –

Cu privire la calatoria sa in interes de serviciu, in Austria si Italia, a fost pregatit contrainformativ de catre U.M. 0544/225.[iii]

Propunem sa fie avizat pozitiv. –

Ofiter Specialist II,

Col. DRAGOMIR GHEORGHE[iv]

SEFUL SERVICIULUI

Maior,

ZAPODEAN AUREL[v]

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.126 (anterior f.158)[vi]]

[i] Ziua este scrisa cu stilou sau pix de cerneala/pasta albastra.

[ii] Subliniere facuta cu un stilou de cerneala neagra.

[iii] Ibidem; aceasta propozitie, de asemenea, este dublu subliniata in partea lateral stanga a paginii de seful Serviciului I al Directiei I din cadrul Securitatatii care semneaza raportul.

[iv] Semnatura care urmeaza este realizata cu un pix de pasta albastra ori stilou de cerneala albastra.

[v] Urmeaza semnatura ofiterului de Securitate respectiv, realizata cu un pix/stilou de culoare neagra.

[vi] Numerotarea filei s-a realizat initial cu un creion, pix sau stilou negru sau albastru (f.158), apoi s-a schimbat cu unul rosu (f.126).

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA[i]

DEPARTAMENTUL CULTELOR

Nr.116/C/12.V.1986

Col. Ratiu[ii]

15 mai 1986

Tov. Col. DRAGOMIR GHE vizita

a fost aprobata. Masuri de pregatire contrainformativa.

Mr. Zapodean[iii]

N O T A

Episcopul Ioan Robu, conducatorul Arhiepiscopiei romano-catolice Bucuresti, a fost invitat sa efectueze o vizita pastorala la parohiile romano-catolice ale emigratiei romane din S.U.A., in perioada 30 mai – 20 iunie 1986. Cu aceasta ocazie se va intilni si cu episcopi ai Bisericii romano-catolice nord-americane.

Prezenta episcopului Ioan Robu in S.U.A. ii va oferi prilejul sa arate ca in Romania libertatea religioasa este garantata de Constitutie si legile tarii, iar statul asegura conditiile necesare pentru satisfacerea aspiratiilor si nevoilor religioase ale credinciosilor celor 14 culte legale.

Va reliefa ca Biserica romano-catolica din tara noastra, desi nu are statut de organizare si functionare, se bucura de aceleasi drepturi si libertati ca celelalte culte recunoscute de stat. De asemenea, va indemna preotii si credinciosii romano-catolici nord-americani de origine romana sa se preocupe in continuare de cultivarea valorilor civilizatiei si culturii poporului roman, a traditiilor sale de lupta pentru apararea independentei si suveranitatii nationale.

Actiunea nu a fost inclusa in proiectul planului de relatii externe ale cultelor pe anul 1986, deoarece invitatia a fost primita recent.

Cheltuielile de transport, in lei, vor fi suportate de Arhiepiscopia romano-catolica Bucuresti, cele de cazare si masa – de gazde.

Propunem:

Sa se aprobe ca episcopul Ioan Robu sa efectueze o vizita in Statele Unite, in perioada 30 mai – 20 iunie a.c.

Inainte de plecare se va discuta cu sus-numitul la Departament in legatura cu mandatul incredintat.

  1. Cumpanasu[iv]

FI/GA/2 ex.

9.V.1986

Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.107 (anterior f.139)[v]]

[i] Numele statului si al institutiei apar ca o parafa tip standard, iar intre ele apare si stema RSR.

[ii] Aceasta adnotare este scrisa de mana cu  stilou de cerneala neagra, apartine semnatarului si are semnificatia ca documentul a fost vazut si vizat de col. Ratiu.

[iii] Adnotare integral scrisa si subliniata de mana cu pix de pasta albastra ori cerneala albastra, inclusiv numele si gradul care apar doar sub forma de semnatura.

[iv] Aceasta este semnatura originala scrisa cu stilou de cerneala neagra si insotita de stampila presedintelui Departamentului Cultelor.

[v] Numerotarea filei s-a realizat initial cu un creion, pix sau stilou albastru (f.139), apoi s-a schimbat cu unul rosu (f.107).

MINISTERUL DE INTERNE                                                         STRICT SECRET

Departamentul Securitatii Statului                                                                Ex. unic

Directia I

Nr. 140/DG/0060715 din 28[i] mai 1987

La prima analiza cu reprezentantul – de la 1544[ii]  sa

discutam mai buna exploatare a posibilitatilor informative ale celui in cauza.

28.05.1987

Col.[iii]

R A P O R T

Cu privire la aspectele sesizate de Securitatea Judeteana Constanta, referitoare la episcopul ROBU IOAN, raportam:

Din datele ce le detinem despre episcopul ROBU IOAN, precum si din discutiile avute cu informatorul “IACOBESCU”, colaborator apropiat al acestuia, rezulta ca are o comportare corecta in relatiile de serviciu cu preotii din subordine, colaboreaza corect si fara rezerve cu conducerea Departamentului Cultelor, care este multumita de modul cum acesta rezolva anumite sarcini sau indicatii care i se dau. –

Notele de protocol si diversele informari prezentate de episcopul ROBU IOAN,  Departamentului Cultelor, sint confirmate informativ. –

Nu a suspicionat si nu a facut aluzii asupra preotilor care au prezentat note de protocol sau alte informari, in conformitate cu dispozitiile legale, la Departamentul Cultelor. –

Cu privire la recomandarile care se dau unor preoti cu prilejul calatoriilor in strainatate, acest drept il au episcopii, vicarii generali si protopopii, si se elibereaza – de regula – pentru autenticitate, cind se merge in interes de serviciu sau in scopul de a obtine valuta de la organizatia “Caritas” din Austria, necesara parohiilor sau bisericilor la care functioneaza. –

Referitor la rezervele si suspicionarile in strainatate, acestea se fac oricum, indiferent daca au sau nu recomandari. –

In ceea ce priveste relatiile dintre episcopul ROBU IOAN si preotul MARTINCA ISIDOR – aflat in atentia Securitatii municipiului Bucuresti, in prezent sint bune, dar au existat intre ei neintelegeri, generate de unele animozitati mai vechi si, ca urmare, a avut rezerve cind, la sugestia Departamentului Cultelor, l-a numit Decan de Bucuresti. –

Cu privire la postul telefonic instalat la apartamentul sau de la casa de odihna a cultului romano-catolic din Sinaia, din verificarile efectuate rezulta ca a cerut desfiintarea pentru motivul ca se afla in derivatie cu cel de la parohia catolica din localitate, de unde i s-ar fi putut asculta convorbirile telefonice, precum si din considerentul ca era deranjat de solicitarile enoriasilor pentru a vorbi cu preotul paroh local. –

Raportam ca episcopul ROBU IOAN se afla in atentie la U.M. 0544/225, iar asupra celor sesizate si raportate ne-am consultat cu ofiterul de legatura. –[iv]

De asemenea, raportam ca Securitatea judeteana Constanta, recent a solicitat la Serviciul IV aviz favorabil pentru o calatorie turistica in Austria, R.F.G. si Italia, a informatorului “TUDORICA”, dar avizul nostru a fost negativ, deoarece nu este suficient de verificat. –

Ofiter specialist II,

Col. DRAGOMIR GHEORGHE[v]

V A Z U T ,

SEFUL SERVICIULUI

Lt. colonel,

ZAPODEAN AUREL[vi]

  1. d. 00183/25/808

red. col. D.G.

dact. p. c. R.G.

  1. unic

27.05.1987

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.98, f.269 r-v[vii]]

[i] Ziua este scrisa de mana cu albastru, folosindu-se un pix sau un stilou.

[ii] Eroare in textul original al documentului; de fapt, este vorba despre U.M. 0544.

[iii] Adnotare scrisa de mana cu pix albastru sau stilou de cerneala albastra, inclusiv gradul si numele care apar doar sub forma de semnatura greu descifrabila.

[iv] Aceasta fraza este dublu subliniata in lateral partea dreapta cu un pix albastru.

[v] Urmeaza semnatura ofiterului de Securitate respectiv, realizata cu un pix/stilou de culoare albastra.

[vi] Ibídem, dar cu negru.

[vii] Numerotarea filei s-a facut cu creion negru.

M I N I S T E R U L  D E  I N T E R N E[i]                                        SECRET

U.M. 0610 / BUC. / 140                                                                (dupa completare)

(unitatea sau indicativul)

col. Dragomir Gheorghe

(gradul, numele si prenumele ofiterului

care a cerut verificarea)

CERERE DE VERIFICARE IN CARTOTECA      =   U.M. 0544

Rog dispuneti verificarea :

Numele                                   ROBU                                               Prenumele       IOAN

Nume purtat anterior              –––––––––––––––––––––-

Tatal                                       Petru                                       Mama              Varvara

Locul si data nasterii              6.XI.1944 Tg. Secuiesc jud. Covasna

Profesia           episcop catolic                        Functia        seful Arhiepiscopiei Buc.

Unde lucreaza            Arhiepiscopia romano-catolica Bucuresti

Domiciliul actual si alte domicilii avute anterior  Bucuresti, str. Nuferilor nr.19

Antecedente politice              nu are

Alte indicii                 ––––––––––––––––––––––––

(fost arestat, plecat din tara, decedat etc.)

Scopul verificarii                    Urmeaza a se lua unele masuri operative.

Daca este cunoscut in evid. U.M. 0544

Semnatura                              col. Dragomir

APROB

Lt. col. Zapodean[ii]

DATE REZULTATE DIN EVIDENTA

Se afla in atentia

noastra. Eventuale

date, rugam a fi

trimise spre exploatare

in caz – Tel. 2083[iii]

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Data si indicativul ofiterului care a efectuat verificarea

29 OCT. 1987[iv]

Cd. 601/1983 – V 17 – I – h 001[v]

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.129 r-v (anterior f.161 r-v)[vi]]

[i] Toate cuvintele si frazele subliniate sunt scrise de mana cup ix de pasta albastra sau stilou de cerneala albastra, in timp ce restul textului era imprimat dinainte pe formularul tipizat de carton.

[ii] Gradul si semnatura acestui ofiter de Securitate sunt realízate cu pix de pasta neagra sau stilou de cerneala neagra, fiind urmate de stampila U.M. 0610 Bucuresti, Directia I, Serviciul 4 a Securitatii.

[iii] Urmeaza gradul si semnatura unui ofiter de Securitate, ambele aproape indescifrabile.

[iv] Tip parafa.

[v] Seria si numarul tipizatului de carton pe care a fost scris documentul.

[vi] Numerotarea filei s-a realizat initial cu un creion, pix sau stilou negru sau albastru (f.161), apoi s-a schimbat cu unul rosu (f.129).

Ministerul de Interne                                                                         Strict Secret

Departamentul Securitatii Statului                                                                     Ex. unic

Directia I

141/T.V./001590/10.08.1989

Aprob,

Lt. col.[i]

RAPORT

cu propuneri de avizare pozitiva 

a episcopului romano-catolic ROBU IOAN.

ROBU IOAN, in virsta de 45 ani, este conducatorul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti, fiind in atentia U.M. 0544/225[ii], care il antreneaza in rezolvarea unor problema de interes operativ.[iii]

Periodic este contactat si de ofiteri ai Directiei I.[iv]

In decursul ultimilor ani a fost angrenat cu bune rezultate pentru contracararea actiunilor cercurilor si elementelor dusmanoase din exterior, precum si pentru limitarea efectelor propagandei nationalist-iredentiste din Occident.

A efectuat numeroase deplasari in exterior in calitate de conducator al unor delegatii sau individual, pentru a participa la diferite reuniuni teologice internationale.

Recent a solicitat efectuarea unei calatorii cu durata de 30 zile, pentru a participa [la][v] reuniunea pregatitoare a Bisericilor romano-catolice europene care va avea loc anul viitor in Elvetia.

Deoarece pina in prezent nu au rezultat date care sa faca inoportuna deplasarea in exterior,

PROPUNEM:

– a se aviza pozitiv deplasarea in R.D.G., Austria si Italia a episcopului Romano-Catolic, ROBU IOAN.

De acord,

/ Seful Serviciului,

Col. [vi]

Ofiter Specialist II

Lt. col. Tibuleac Viorel[vii]

[Arhiva Securitatii/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.98, f.229[viii]]

[i] Semnatura este indescifrabila.

[ii] Seful care aproba a facut cu un stilou de cerneala albastru deschis o subliniere simpla a cuvantului “atentia” si una dubla pentru “U.M. 0544/225”.

[iii] Pasajul cuprins intre cuvantul “Bucuresti” si finalul frazei este dublu subliniat in partea stanga laterala a paginii de catre ofiterul superior de Securitate care a aprobat raportul.

[iv] Aceasta propozitie, de asemenea, este subliniata in partea lateral stanga a paginii de seful de Securitate care a aprobat raportul si care a adaugat o adnotare scurta, insa ilizibila, pe care a datat-o 10.08.89 si a semnat-o.

[v] N.n.

[vi] Semnatura, realizata cu un stilou de cerneala albastra diferita, este indescifrabila .

[vii] Urmeaza semnatura ofiterului de Securitate respectiv, realizata cu acelasi pix de culoare albastra cu care a scris tot raportul.

[viii] Numerotarea filei s-a realizat cu creion negru.

Anunțuri
10 comentarii
  1. Buna ziua! Sunt un fost calugar franciscan. Putin dupa anul 1990, mi-am dat seama ca toata ilegalitatea mea in Ordin nu a fost decat o butaforie securista. Lucrurile trebuiesc puse la punct si spus adevarul, chiar daca doare. Pana acum, istoricii catolici franciscani au eludat adevarul istoric. Aveti stiinta de vreun tanar istoric interesat de acest subiect? I-as putea pune la dispozitie cateva informatii si piste de cercetat.
    Multumesc pentru ce ati publicat pe acest blog. Lucruri pe care le banuiam dar care vor trebui, inca, studiate si interpretate. M-as bucura sa ma contactati.

    • Nu cred ca vreun tanar cleric sau seminarist catolic are curajul sa se preocupe de asemenea subiecte fiindca ar fi distrus imediat de superiori care folosesc abuziv, fara discriminare si excesiv votul sau promisiunea ascultarii si supunerii ierarhice.

  2. PT. DL. RADU POPA:
    Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia este romano-catolica de la infiintare, deci apartine Bisericii Romano-Catolice. A fost abuziv confiscata (nationalizata) de regimul comunist si trebuie restituita Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia asa cum a decis Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg la 25 IX 2012:

    IV. Ordonanța de urgență nr. 13 din 7 iulie 1998

    În cauza Arhiepiscopia catolică Alba Iulia c. României (25 septembrie 2012), Curtea a examinat situația specială a imobilelor ce urmau a fi restituite în temeiul Ordonanței de Urgență nr. 13 din 7 iulie 1998, ordonanță care cuprindea o listă de 17 imobile ce urmau a fi restituite comunităților care le deținuseră până în 1940.

    Cauza de față privea o bibliotecă, un muzeu și un institut astrologic ce aparținuseră diocezei romano-catolice Alba Iulia și care sunt în prezent deținute de către Academia Română. Ordonanța prevedea constituirea unei comisii paritare compuse din reprezentanți ai Statului și ai comunităților cărora le aparținuseră respectivele imobile, comisie care nu s-a constituit niciodată. Începând din 2004, demersurile administrative de restituire trebuiau efectuate de către Comisia Specială de Restituire a bunurilor aparținând comunităților religioase (din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților), care însă nu a efectuat aceste demersuri.

    Curtea a examinat această cauză în temeiul articolului 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție – dreptul al respectarea dreptului de proprietate. Astfel, simpla înscriere a bunurilor aparținând reclamantei în Ordonanța de Urgență ca urmând a fi restituite a creat reclamantei o speranță legitimă la restituire. În ciuda acestui fapt, reclamanta nu a primit bunurile respective deși dreptul ei de proprietate fusese deja recunoscut pe cale legislativă.

    Așadar, Curtea a constatat încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei – articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție. (suRSA: http://www.hotararicedo.ro/index.php/news/2015/08/problema-restituirii-proprietatilor-confiscate-bisericii-catolice-in-timpul-regimului-comunist-in-jurisprudenta-curtii-europene-a-drepturilor-omului)

  3. George permalink

    Dar pe ortodocsii unelte ale regimului comunist, securitatii etc, etc i-ati cercetat?

  4. DL. RADU POPA ATENTIE, FISA PERSONALA DIN 1984 REPRODUSA IN FACSIMIL ARATA CA IOAN ROBU A FOST RECRUTAT DE SECURITATE/DIE IN 1972 DECI PE VREMEA CONDUCERII LUI NICOLAE DOICARU, NU A LUI PLESITA NICOLAE CARE A DEVENIT DIRECTOR IN 1980, DUPA DEFECTAREA LUI PACEPA DIN 1978.

  5. Va rog frumos sa corectati afirmatiile facute in legatura cu mine. Nu am zis ca Ioan Robu a fost recrutat de „Directia I a Securitatii lui Plesita”. De altfel, chiar dv. va contraziceti pentru ca aratati mai jos ca recrutarea s-a petrecut in 1972 dupa cum rezulta clar din documentele Securitatii reproduse si scanate de mine pe blogul meu si reluate in parte de dv. Or, in acel an seful DIE (spionajul sau Securitatea externa romaneasca) nu era Nicoae Plesita, ci Nicolae Doicaru, iar Ion Mihai Pacepa era prim-adjunct. In aprilie 1972 Securitatea facea parte din MAI, Ion Stanescu (Silaghi) fiind seful ei si ministru de Interne. Este adevarat, insa, ca intr-un document din 1983, an in care Plesita era inca seful DIE, Ioan Robu apare ca fiind agent al UM 0544.
    Apoi, scandalul sau problema Cathedral Plaza nu cred ca are legatura directa cu colaborarea lui Ioan Robu cu Securitatea (in orice caz, publicarea acestui articol si a documentelor adiacente despre Robu de catre mine nu are nicio legatura cu chestiunea respectivului turn, procesele si evolutia cazului Cathedral Plaza), iar restituirea Bibliotecii Bathyaneum din Alba Iulia, ca si a altor proprietati confiscate ilegal de regimul comunist Bisericii Romano-Catolice, este un lucru cat se poate de normal si corect pe care il revendic si sustin fatis.

Trackbacks & Pingbacks

  1. Monseniorul Ioan Robu ar fi fost informator şi agent al Securităţii | Inimă de javră
  2. Impostura are grad de Monsenior – radu popa, român.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: