Sări la conţinut

INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE. FOTOTECA – Prezentarea părții structurale –

februarie 29, 2012

 

                                                                                    

INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE

FOTOTECA

 – Prezentarea părții structurale –

 

Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R.

Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis formal organizarea Institutului de Istorie a Partidului, dar noua instituţie şi-a început oficial activitatea la 8 mai 1951.

Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social Politice de pe lângă C.C. al P.C.R..

Organul tutelar al I.S.I.S.P. era chiar Comitetul Central al Partidului, prin Secţia de Propagandă şi Agitaţie.

Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A. Vaida.

Directorii institutului au fost: Clara Cuşnir-Mihailovici (1951-1953), Constantin Pârvulescu (1953-1958), Miron Constantinescu (1958), Gheorghe Vasilichi (1959-1961), Ion Popescu-Puţuri (1961-1989).

Dintre directorii adjuncţi îi amintim pe: Vasile Varga (1951-1953), Clara Cuşnir-Mihailovici – director adjunct pentru munca ştiinţifică (1953-1954), Niculescu Petre – director adjunct pentru problemele arhivei (din 1953); Grosu Petre – director adjunct pentru problemele Muzeului „Lenin-Stalin” (din 1953), Barbu Zaharescu (1954-1955), Paul Niculescu-Mizil (din 1955), Mihail Roller (1955-1958), Nicolae Goldberger (1958-1970), Titu Georgescu (1968-1971; fost secretar ştiinţific în anii 1955-1965), Augustin Deac (1965-1973), Gheorghe Matei (1965-1976), Gheorghe Zaharia (din 1961).

Din colectivul de angajaţi şi colaboratori ai I.S.I.S.P. au făcut parte istorici activişti ai partidului precum: Aron Petric, Gheorghe Ioniţă, Elisabeta Ioniţă, Mircea Muşat, Ion Ardeleanu, Gheorghe Surpat, Ion Ilincioiu, Ion Mamina, Gheorghe Unc, Damian Hurezeanu, Nicolae Copoiu, Ion Babici, Constantin Petculescu, Nicolae Gogoneaţă, Ion Ceterchi, Marian Stroia, Petru Bunta, Viorica Moisuc, Constantin Corbu, Ion Calafeteanu, Milică Moldoveanu, Aurică Simion, Ana Budura, Simion Cutişteanu, Nicolae Minei, Ana Maria Coman, Gheorghe Bodea, Gheorghe Popa, Florea Nedelcu, Vasile Petrişor, Constantin Mocanu, Ladislau Fodor, Marin C. Stănescu, Florea Dragne, Ion Alexandrescu, Maria Dogaru, Augustin Mureşan, Ion Bulei, Constantin Botoran, Marin Badea, Ion Iacoş, Leon Eşanu, Traian Gînju, Dumitru Tuţu, Vasile Niculae, Stana Buzatu, Crişan Iliescu, Nicolae Rauş, Stelian Neagoe, Elena Mureşan, Şerban Cionof, Paraschiva Nichita, Ştefan Lache, Pamfil Nichiţelea, Elena Georgescu, Vasile Liveanu, Nora Zinaida Munteanu, Nicolae Munteanu-Gurgu, Gheorghe Ciulbea, Mihai Fătu, Alexandru Gheorghe Savu, Vladimir Zaharescu, Ion Felea, Nicolae Popescu, Livia Dandara, Olimpiu Matichescu, Ion Lăcustă, Florian Tănăsescu, Aurel Kareţchi, Gheorghe Ţuţui, Ludovic Vajda, Elisabeta Petreanu, Maria Covaci, Georgeta Tudoran, Cristian Popişteanu, Mihai Dogaru, Gheorghe Neacşu, Gheorghe (Ghiorghi) Prisăcaru.

Personalul institutului a variat de la 41 de angajaţi în 1950-1951 la 125 în 1967.

La început, sediul din Bucureşti al Institutului de Istorie a Partidului era pe Aleea Alexandru nr.21, ulterior mutându-se în Str. Ministerului nr.2-4 (azi Str. Cristian Popişteanu).

Schema iniţială de organizare a institutului (1950-1951) era următoarea:

I. Secţia Arhivă:

1. Arhiva mişcării revoluţionare până în 1917;

2. Arhiva Partidului Comunist din România;

3. Secţia „Muzeul luptei revoluţionare a poporului din R.P.R.”;

4. Fototeca, Filmoteca, Discoteca.

II. Secţia Redacţională:

1. Publicarea de documente;

2. Monografii, studii, articole, lucrări în jurul problemelor de istoria Partidului;

3. Istoria Partidului;

4. Bibliografie;

5. Colaborare cu Editura P.M.R.

III. Secţia „Muzeul luptei revoluţionare a poporului din R.P.R.”.

IV. Secţia Bibliotecă-Documentară:

1. Biblioteca;

2. Cabinet de consultaţii.

V. Serviciul Tehnic.

În noiembrie 1966, după transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R., prin Hotărârea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. nr.654/III din luna martie, organigrama instituţiei s-a extins după cum urmează:

I. Secţia „Istoria patriei, a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România”, cu sectoarele:

1). Mişcări populare, sec. XV – XIX;

2). 1821-1893;

3). 1893-1918;

4). 1918-1944;

5). 1944-1947;

6). Istoria organizaţiilor de masă;

7). Militar.

II. Secţia „Formarea şi dezvoltarea orânduirii socialiste din R. S. România”, cu sectoarele:

1. Politica economică a partidului şi statului;

2. Viaţa de stat, structura socială, cultura.

III. Secţia „Probleme teoretice şi metodologice ale cercetării istorice”, cu sectoarele:

1). Filosofia istoriei şi metodologia cercetării istorice;

2). Documentare istoriografică internaţională.

IV. Secţia „Probleme internaţionale”, cu sectoarele:

1. Istoria mişcării muncitoreşti internaţionale (inclusiv istoria rezistenţei) şi a făuririi şi dezvoltării regimurilor socialiste;

2. Probleme ale mişcării de eliberare naţională;

3. Probleme social-politice şi ideologice ale sistemului capitalist contemporan.

V. Serviciul Arhivă şi Documentare, cu sectoarele:

1. Arhivă şi memorii;

2. Bibliotecă;

3. Fototecă – filmotecă;

4. Laborator foto-xerox şi conservarea documentelor.

VI. Revista „Anale”:

1. Redacţia revistei „Anale” şi “Buletinul Informativ” (documentar pentru uz intern).

VII. Administraţia:

1. Serviciul administrativ

2. Serviciul cadre

3. Serviciul tehnic

4. Personal de deservire.

În 1966 institutul mai avea 2 sectoare cu câte 3 cercetători la Cluj şi Iaşi.

Ulterior, în anii ’70 şi ‘80 au mai avut loc reorganizări minore ale Institutului, cum ar fi, de exemplu, aplicarea normelor prevăzute în Decretul nr.703/1973 şi propunerile aferente discutate şi aprobate în şedinţa Secretariatului C.C. al P.C.R. din ziua de 9 februarie 1976.

Acest institut a fost însărcinat să adune, să păstreze, să studieze şi să interpreteze conform directivelor conducerii partidului-stat materialele referitoare la mişcarea muncitorească românească şi internaţională, îndeosebi la Partidul Comunist din România, şi să organizeze Arhiva de istorie a Partidului. În acest sens au fost fotocopiate documentele din perioada de început a mişcării muncitoreşti, socialiste şi comuniste interne, precum şi cele din perioada de ilegalitate a Partidului. De asemenea, prin metode abuzive au fost transferate acestei arhive o serie de documente aflate în păstrarea altor instituţii, printre care şi Arhivele Statului. Alte atribuţii erau: editarea documentelor oficiale, propagandistice ale Partidului, elaborarea şi pregătirea pentru publicare a unor documente, studii, monografii şi sinteze, traducerea unor lucrări ale clasicilor marxism-leninismului şi liderilor comunişti contemporani (în colaborare cu Editura Partidului Muncitoresc Român/Editura Politică) şi participarea la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale de profil.

De asemenea, I.S.I.S.P. organiza, ca şi Academia de Partid „Ştefan Gheorghiu”, doctorate în domeniul istoriei şi acorda titlul de doctor în următoarele specializări: istoria mişcării muncitoreşti şi a P.C.R., istoria modernă şi contemporană a patriei, precum şi în istoria mişcării muncitoreşti internaţionale şi a luptei de eliberare naţională.

Sub tutela Institutului de Istorie a Partidului se afla de la înfiinţare, iniţial ca secţie a acestuia, „Muzeul luptei revoluţionare a poporului din Republica Populară Română”, a cărui denumire s-a schimbat succesiv în: „Muzeul Lenin-Stalin”, „Momente din lupta revoluţionară a poporului” şi „Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România”. Precizăm faptul că tot în subordinea I.S.I.S.P. funcţiona şi Muzeul Doftana, care din 1952 era organizat ca o secţiune a Muzeului de Istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România.

Prin Hotărârea Secretariatului C.C. al P.M.R. nr.414/11 iunie 1953, Arhiva Centrală a Partidului (adică arhiva sa istorică, parte distinctă a Arhivei C.C. al P.M.R.) a funcţionat, începând cu 15 iulie 1953, în cadrul Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R., ca sector separat, sediile acesteia (Str. Haia Lifşiţ nr.3 şi Str. Zoe nr.4 din Bucureşti) intrând în patrimoniul institutului.

Arhiva Comitetului Central al Partidului, aflată în cadrul Secţiei Gospodăriei de Partid, a cunoscut mai multe reorganizări prin hotărâri succesive ale Biroului Politic, Secretariatului şi Comitetului Central. Ea cuprindea iniţial şi „un început de arhivă centrală de partid” care a funcţionat timp de aproape 2 ani fără a avea la bază vreun document al conducerii de partid, Arhiva centrală de Partid fiind înfiinţată propriu-zis abia la 30 decembrie 1952 printr-o hotărâre a Secretariatului C.C. al P.M.R..

Apoi, prin Hotărârea Secretariatului C.C. al P.M.R. nr.145/13 martie 1953 cu privire la predarea de către organele de partid şi de stat, către Arhiva de Partid a C.C. al P.M.R., a tuturor documentelor privind activitatea ilegală a partidului, „toate organele şi instituţiile de partid şi de stat au fost obligate să predea materialul arhivistic de partid arhivei centrale de partid”, care avea rolul de a strânge, păstra şi conserva toate documentele şi materialele privitoare la activitatea partidului.

I.S.I.S.P. deţinea arhivă, fototecă, filmotecă şi bibliotecă. În 1978 arhiva cuprindea cca. 6000 unităţi de păstrare, incluse în 22 de fonduri, iar biblioteca poseda aproximativ 7500 de publicaţii.

Institutul a editat, începând din 1955, revista „Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R.”, care, din 1969, a primit titlul de „Anale de istorie”. De asemenea, din 1968 a fost iniţiată publicarea colecţiilor „Biblioteca de istorie” şi „Evocări”. Totodată, a fost editată o colecţie de Documente din istoria partidului comunist şi a mişcării muncitoreşti revoluţionare din România şi au fost publicate o serie de „lucrări cu caracter antologic”: Din istoria luptelor greviste ale proletariatului din România, Istoria presei muncitoreşti, socialiste şi comuniste; Documente din mişcarea muncitorească şi socialistă din România. 1821-1924; Trăsături ale revoluţiei burghezo-democratice de la 1848 în Ţările Române; Naţiunea şi rolul său în epocile modernă şi contemporană; Studii privind istoria modernă şi contemporană a României; Curente ideologice şi social-politice la începutul secolului al XX-lea; Lupta antimonarhică a maselor populare din România; Contribuţia mişcării revoluţionare şi democratice din România la lupta popoarelor Europei pentru libertate şi progres social; Relaţiile mişcării muncitoreşti şi revoluţionare din România cu mişcarea muncitorească internaţională; Culegere de studii privind mişcarea revoluţionară şi democratică din România şi Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie; Culegere de documente şi amintiri privind mişcarea revoluţionară şi democratică din România şi Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie; Crearea PCR şi însemnătatea sa istorică; Greva generală din octombrie 1920; Studii privind organizaţiile de masă legale şi ilegale conduse de PCR; Studii privind istoria partidelor politice din România; Mişcarea de rezistenţă în ţările din sud-estul Europei; România în primii ani ai revoluţiei populare (1944-1947); Activitatea PCR în armată şi făurirea forţelor armate ale RSR; Alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare în România; Transformări în structura de clasă a României socialiste; Experienţa PCR în elaborarea şi aplicarea politicii de făurire şi dezvoltare a industriei socialiste; Evoluţia statului socialist român în perioada construcţiei şi desăvârşirii socialismului; Opere complete – de Constantin Dobrogeanu-Gherea; Scrieri alese de M. Gh. Bujor, I. C. Frimu, Al. Constantinescu ş.a.; biografiile reprezentanţilor de seamă ai mişcării muncitoreşti, socialiste, comuniste, democratice şi progresiste din România.

I.S.I.S.P. colabora strâns cu Academia „Ştefan Gheorghiu”, cu Editura Politică (fostă Editura P.M.R.), cu revistele „Magazin istoric” (editată în colaborare cu alte institute de specialitate din 1967) şi „Lupta întregului popor” („Revistă română de istorie militară”, supliment al revistei „Viaţa militară”, tipărită din 1984), precum şi cu Agenţia Română de Presă „AGERPRES”, împreună cu care edita din 1977 în limbile engleză, franceză, germană, rusă şi spaniolă publicaţia trimestrială de propagandă externă „România. File de istorie”.

În deceniile 8-9 ale secolului al XX-lea I.S.I.S.P. a contribuit, alături de Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu” şi alte instituţii din domeniul ştiinţelor sociale, ştiinţelor politice şi istoriei, la redactarea şi editarea cursului universitar (obligatoriu din anul 1976 în toate instituţiile de învăţământ superior) Probleme fundamentale ale istoriei patriei şi Partidului Comunist Român, prin care au fost îndoctrinate ultimele generaţii de tineri din România comunistă, mai ales elevii şi studenţii.

Trebuie remarcat faptul că evoluţia I.S.I.S.P. reflectă cu fidelitate toate modificările politico-ideologice petrecute la nivelul conducerii de partid şi de stat din România în perioada comunistă.

Institutul a jucat un rol esenţial în aparatul de propagandă comunistă în ţară şi în străinătate, prin toate mijloacele şi metodele disponibile, urmărind mistificarea istoriei României, construirea şi întreţinerea cultului personalităţii conducătorilor comunişti români şi străini din trecut şi prezent. Semnificativ în acest sens este faptul că la întocmirea planurilor de activitate ştiinţifică şi editorială a I.S.I.S.P. erau consultate secţiile Propagandă şi Agitaţie, Presă şi Edituri, Ştiinţă, Relaţii Externe şi Internaţională ale C.C. al P.C.R., iar în perioada Ceauşescu acestea erau discutate şi la Comisia Ideologică a Comitetului Central.

Printr-o hotărâre a Guvernului României, publicată în „Monitorul Oficial” nr. 68 din 16 aprilie 1992, Institutul de Studii Istorice şi Social Politice (I.S.I.S.P.) a fost desfiinţat din „necesitatea înlăturării paralelismelor în cercetarea istorică şi social-politică” şi ca urmare a tentativei depolitizării totale a cercetării în aceste domenii, deoarece sub egida Academiei Române funcţionau Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti, Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” din Iaşi, Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj şi Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti, precum şi Institutul de Sociologie „D. Gusti” şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale din Bucureşti.

Arhiva Institutului de Studii Istorice şi Social Politice a trecut în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române în aprilie 1990, fiind preluată în decembrie 2000 de către Arhivele Naţionale.

Astfel, prin procesul-verbal de predare-primire din data de 12 decembrie 2000, înregistrat sub nr. 235/15.01.2001 la Biblioteca Academiei Române, s-a predat Arhivelor Naţionale, arhiva istorică a fostului Institut de Studii Istorice şi Social-Politice, în cantitate de aproximativ 389 m.l. (care fusese preluată de către Biblioteca Academiei Române în baza Deciziei nr.21/1990 şi a Hotărârii Guvernamentale nr.136/12.02.1990 prin care s-a desfiinţat I.S.I.S.P.).

În acel proces-verbal se menţiona că arhiva respectivă a fost preluată în regim de urgenţă, fără verificarea existentului cu instrumentele de evidenţă, anexându-se totuşi un inventar care urma să fie verificat cu existentul.

Conform unei anexe la procesul-verbal înregistrat sub nr. 2365/23 aprilie 1990, prin care Academia Română prelua Arhiva fostului I.S.I.S.P., această arhivă cuprindea:

1). Dosare – 3540;

2). Manifeste, broşuri, fluturaşi, timbre – 955;

3). Presa ilegală – 395;

4). Microfilme – 893;

5). Fototeca generală – 29.900 clişee /martori, din care cele mai importante părţi erau:

- Fototeca Rompres – 4500 clişee şi martori;

- Fototeca Gh. Gheorghiu-Dej – 5500 clişee şi martori;

6). Arhiva curentă – 504 dosare;

7). Fond intern – cărţi şi documentare publicate în străinătate, elaborate de institut – 209 unităţi de păstrare.

Aşadar, Fondul I.S.I.S.P. cuprinde, pe lângă Fototecă, documente împărţite în mai multe părţi structurale, cele mai multe păstrându-se în forma stabilită de creatorii şi deţinătorii succesivi.

Una din cele mai importante şi mai interesante părți structurale din Fondul I.S.I.S.P., prin bogăţia şi diversitatea ei, o reprezintă Fototeca, împărţită tematic, la rândul ei, în mai multe subdiviziuni, dintre care cele mai importante sunt prezentate mai jos.

Sub pretextul absurd (dată fiind cronologia existenţei şi funcţionării I.S.I.S.P.) că „fotografiile nu au fost ordonate de creator conform Normelor Tehnice privind desfăşurarea activităţilor în Arhivele Naţionale, aprobate de Directorul General prin Ordinul nr. 227 din 18 iunie 1996, capitolul 8 (Ordonarea şi inventarierea documentelor fotografice, p.28), ci au fost grupate tematic şi apoi cronologic”, şeful SAC din perioada 1997-2008, d-na Camelia Moraru, a decis, în pofida prevederilor clare ale normelor tehnice arhivistice de a se păstra ordonarea reflectată în instrumentele de evidenţă şi informare (contemporane) întocmite de creatorul fondului (vezi art. 24 şi art. 37), să le reordoneze şi să le reinventarieze, cu toate că pentru unele părţi din Fototecă (Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu ş.a.), existau (sunt şi acum) inventare şi evidenţe de la creator (I.S.I.S.P.) şi unităţile arhivistice fotografice erau ordonate fie tematic fie cronologic.

Astfel, din 2000-2001 a fost depus în mod nejustificat un considerabil efort uman, realizându-se o inutilă şi uriaşă risipă de muncă, timp şi resurse, precum şi, practic, o dezorganizare a evidenţelor primare ale acestui fond, ca să nu mai vorbim despre amânarea trimiterii acestuia spre cercetare – care era de fapt adevărata miză a hotărârii arbitrare de reinventariere a Fototecii.

Din aceleaşi false motive invocate permanent de fosta conducere a SAC și a ANR (documentele ar fi încă neprelucrate, nu există inventare de la creator sau nu au fost constituite încă instrumente de evidenţă), până la schimbarea directorului general în iulie 2007 aceste fotografii nu au fost date în cercetare decât unor arhivişti şi cercetători privilegiaţi, pe bază de favoruri și preferințe sau simpatii.

În toamna anului 2008 era practic imposibil să se mai refacă vechea structură a Fototecii, iar inventarele tematice de la creator ajunseseră aproape nefolositoare, astfel că a devenit absolut necesar ca Arhivele Naţionale (SAC/BAC) să finalizeze aceste operaţiuni arhivistice de ordonare şi inventariere a fotografiilor, corectând pe cât posibil erorile produse.

Mai întâi s-a efectuat ordonarea u.a. (cronologică, alfabetică sau pe probleme, după caz) în cadrul subdiviziunilor tematice, cotarea lor, iar apoi s-a trecut la inventarierea acestora direct pe computer. În cazul în care ordonarea a avut loc anterior, aceasta s-a verificat foarte atent şi, bineînţeles, că s-a refăcut dacă s-au depistat greşeli, aşa cum constatasem deja la evaluarea preliminară. Nu s-au făcut, bineînțeles, operaţiuni de selecţionare.

Sistemul de inventariere folosit s-a bazat pe modelul de inventar al colecţiei de documente fotografice (Anexa nr.7 din Norme tehnice), care a fost adaptat la situaţia existentă, în sensul că la rubrica nr.2 nu s-a scris “Nr. crt. din registrul de evidenţă al instituţiei care predă”, ci “Cota u.a. (cota anterioară)”, având în vedere specificul acestor u.a. exclusiv fotografice care nu provin din alte fonduri sau colecţii de documente scrise, precum şi faptul că nu ştiam cu exactitate ce instrumente de evidenţă ale creatorului/deţinătorului aveam şi ar fi fost oricum foarte dificil în stadiul acela de prelucrare să se mai realizeze corespondenţa cu aceste (ipotetice) registre de evidenţă. De asemenea, întrucât dimensiunile fotografiilor nu se pot încadra în nici una din cele 4 variante de format prevăzute de Normele Tehnice, am stabilit ca ele să se măsoare cu rigla şi să fie scrise dimensiunile aproximative (dacă se depăşesc 0,5 cm. se rotunjeşte prin adăugire, iar dacă este mai puţin de 0,5 cm. prin scădere).

În general, starea de conservare a documentelor este bună. Unele fotografii au suferit în timp mici deteriorări din cauza condiţiilor, uneori improprii, de păstrare, depozitare sau transport şi a caracteristicilor calitative mai slabe ale hârtiei fotografice. Cantitatea totală a acestor documente fotografice este de aproximativ 40 m.l.

La operaţiunile de prelucrare arhivistică au contribuit, în proporţii diferite, marea majoritate a personalului Serviciului / Biroului Arhive Contemporane (SAC/BAC). Mai întâi, în anii 2001-2004, la SAC au lucrat arhiviştii: Veronica Vlad, Ioana Zamfir, Daniel Talambă, Mihaela Coman, Simona Florea (îndeosebi la subdiviziunile tematice: „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, „Nicolae Ceauşescu”, Portrete – Nicolae Ceauşescu”, Al doilea război mondial, Portrete şi Fotografii). Apoi, în perioada octombrie 2008-2010, au (re)ordonat şi/sau (re)numerotat fotografiile următorii arhivişti şi referenţi de la BAC: Floarea Dinu, Nicoleta Ana Meşca, Daniela Nicoleta Buşcan (Encean), Viorica Bălan, Mugurel Gheorghe, Maria Partenie, Ioana Mihai, Radu Corbeanu, Mircea Stănescu şi Gabriel Catalan. La tehnoredactarea computerizată a inventarului au lucrat: Daniela Nicoleta Buşcan (Encean) şi Gabriel Catalan de la SAC, precum şi câţiva colegi din mai multe alte servicii/birouri, desemnaţi special cu scopul de a ne ajuta în urma dispoziţiei conducerii instituţiei: Adriana Rusu şi Diana Şipu (de la Arhive Administrative și Culturale), Marioara Neciu (de la Arhive Feudale/Medievale, Personale și Colecții), Ştefan Borcea (de la Arhive Economice) şi Otilia Dodoţ (de la Relații cu Publicul). Toate operaţiunile de prelucrare arhivistică întreprinse de grupul constituit în octombrie 2008 pentru a inventaria Fototeca I.S.I.S.P. au fost coordonate până la finalizarea lor în vara anului 2010 de arhivistul Gabriel Catalan.

Fototeca I.S.I.S.P. a fost constituită treptat de creator prin adunarea materialelor fotografice (majoritatea despre mişcarea muncitorească, sindicală, socialistă şi comunistă) de la ilegalişti şi membri de partid, de la Agerpres, „Scânteia”, ministere, din alte surse oficiale ori din donaţii (de pildă, de la fotograful amator și ilegalistul comunist Károly Francisc Iosif), fiind împărţită în mai multe subdiviziuni tematice, în conformitate cu imperativele ideologice ale regimului. Există 3 mari tipuri de fotografii, în funcţie de imaginea reprezentată: evenimente, persoane (portrete), documente, iar celelalte constituie categoria diverse. Am păstrat această structură prestabilită şi, totodată, la momentul verificării şi ordonării lor, am căutat să repartizăm fotografiile neincluse în vreuna din aceste subdiviziuni tematice sau pe cele greşit plasate acolo unde ele se potrivesc cel mai bine.

Importanța extrem de mare a acestor documente fotografice, ca și a filmelor de arhivă, a fost subliniată de însuși liderul PMR, Gheorghe Gheorghiu-Dej, care, în ședința din 17 noiembrie 1961 a Biroului Politic al Comitetului Central al partidului, a dat personal indicații pentru strângerea tuturor fotografiilor și filmelor la Secția de Propagandă și Agitație:

Tov. Gh. GHEORGHIU-DEJ:

Privește, tovarășe Voitec, la această fotografie. (Rumoare). Trebuie pusă Stela [Moghioroș - n.n.] și un grup de tovarăși să caute la Agerpres, în arhivă, unde au fost depozitate diferite filme și fotografii ocazionale. Este bine de stabilit perioada aceasta de la 23 August încoace, totul, an de an. [...] Toate aceste documente (filme și fotografii) să fie strânse la voi acolo, la propagandă. Nu cred că ele ar fi concentrate, pentru că n-a existat preocupare. Acum trebuie date indicații clare, să fie strânse fotografii și filme ocazionale, jurnale din acestea. Este bine să le avem pe toate, indiferent cine apare pe ele, dar este bine să fie, pentru că asta arată procesul. Eu sunt convins că multe se găsesc pe la diferite ministere, sunt mulți care au asemenea fotografii. Însă este bine de căutat întâi la instituții. [...] S-a găsit fotografia aceasta din Valea Jiului, care este foarte interesantă. Vezi în ce hal erau minerii, sunt redate grupuri mari de muncitori, adunări, consfătuiri. Moghioroș este acolo slab. Trebuie strânse fotografiile de la fotograful acesta, Francisc Iosif Karoly. El a avut pasiunea să strângă tot felul de fotografii, a strâns și manifestele care au apărut în prima zi; era un colecționar de fotografii, de manifeste; interesant om. Trebuie de văzut ce fotografii are din timpul acesta.

Tov. A. MOGHIOROȘ:

Noi am văzut aseară cu tov. Apostol fotografii foarte interesante. Una cu Ceaușescu, cum vorbește la primirea Armatei Roșii.

Tov. Gh. GHEORGHIU-DEJ:

Trebuie făcute albume, strânse sistematizat, de pus, pe cât posibil, în succesiunea cum s-au petrecut evenimentele. [...]”[1].

În rândurile ce urmează, prezentăm principalele subdiviziuni tematice ale acestei părţi structurale.

Fototeca „Gheorghe Gheorghiu-Dej” cuprinde cca. 12.000 de fotografii alb-negru, din care aproximativ jumătate dublete, reprezentând momente oficiale din viaţa şi activitatea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al C.C. al P.C.R. (1945-1948), apoi prim-secretar al C.C. al P.M.R. (1948-1965), primul dictator comunist al României (1948-1965).

Fototeca „Nicolae Ceauşescu” (fotografii alb-negru, bine conservate) surprinde cu ajutorul imaginilor viaţa politică din anii 1965-1980, 1982 şi 1984, perioadă în care partidul-stat român a fost condus de acest al doilea tiran comunist, cuprinzând cca. 4000 de fotografii (are foarte puţine dublete).

Nicolae Ceauşescu este surprins în multiple ipostaze ale activităţii sale publice interne şi externe, la manifestările organizate cu prilejul unor evenimente social-economice, politico-diplomatice şi culturale, alături de personalităţi române şi străine din diverse domenii.

Fototeca Portrete – Nicolae Ceauşescu (anii extremi: 1933-1985): aprox. 600 de fotografii, reprezentându-l pe cel de-al doilea dictator comunist al României (1965-1989) în diferite ipostaze de-a lungul vieţii sale.

Fototeca Documente – Nicolae Ceauşescu (anii extremi: 1934-1980): aprox. 100 de fotografii, ce reproduc diferite documente referitoare la acest personaj istoric.

Fototeca Al doilea război mondial (anii extremi: 1939-1948): cca. 700 de fotografii dedicate celei mai mari conflagraţii a sec. al XX-lea şi proceselor criminalilor de război din Germania şi Japonia.

Fototeca Fotografii: cca. 2000 de fotografii ce reproduc artefacte, evenimente şi personalităţi istorice din paleolitic până în anul 1979.

Fototeca Portrete (Alfabetic): aprox. 3400 de fotografii ale unor personalităţi istorice române şi străine.

Fototeca Participanţi români la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie: cca. 550 de fotografii ale unor militanţi comunişti (ordonare alfabetică după regiuni).

Fototeca Agricultură: cca. 100 de fotografii ce ilustrează acest domeniu economic între sec. XVIII-XIX şi 1985.

Fototeca Fişe de carceră. Legitimaţii. Carnete de membri. Buletine de identitate (anii extremi: 1835-1945): cca. 250 de fotografii ale actelor unor comunişti români.

Fototeca Industrie, construcţii, transporturi: cca. 450 de fotografii ilustrând situaţia din aceste ramuri economice între sec. XVIII-XIX şi 1983.

Fototeca Monumente, plăci comemorative: cca. 400 de fotografii ale unor astfel de surse istorice datând din Antichitate până în 1985 (ordonare alfabetică pe ţări, iar în cazul României şi pe judeţe).

Fototeca Hărţi: aprox. 100 de fotografii ale unor izvoare cartografice din şi/sau despre perioada sec. VIII î. Hr.-1970.

Fototeca Insigne, ordine, medalii și distincții: aprox. 80 de fotografii ale mai multor astfel de obiecte datând sau fiind dedicate unor evenimente din anii 1848-1944.

Fototeca Ţări: cca. 600 de fotografii (ordonate alfabetic) ale unor personalităţi istorice străine sau de la diferite evenimente importante desfăşurate în străinătate.

Fototeca Militanţi comunişti de origine maghiară din România: cca. 50 de fotografii ale unor militanţi comunişti etnici maghiari din România (ordonare alfabetică).

Fototeca Case memoriale: cca. 1750 de fotografii ale unor astfel de clădiri (ordonare alfabetică pe ţări şi localităţi).

Fototeca Documente: cca. 10.000 de fotografii ale unor dovezi istorice datate din Antichitate până în 1980.

Fototeca Relaţii externe [ale I.S.I.S.P.]. Colocviul „Propaganda în cel de-al doilea război mondial”: cca. 200 de fotografii de la lucrările acestei manifestări ştiinţifice organizate de I.S.I.S.P. în anul 1980 cu ocazia celui de-al XV-lea Congres Internaţional de Ştiinţe Istorice de la Bucureşti, dar şi de la alte vizite ale unor delegaţii străine în România şi ale unor delegaţii române în străinătate (1965-1984).

Fototeca Lenin şi România: cca. 300 de fotografii reprezentând momente legate de viaţa şi memoria lui Vladimir Ilici Lenin (Ulianov) şi de alte evenimente sau persoane ce au contribuit la răspândirea leninismului (comunismului) în România (din 1870 până în 1980).

Fototeca Fluturaşi, montaje, afişe, capete de ziare: cca. 600 de fotografii ilustrând astfel de documente româneşti şi străine din perioada 1872-1970.

Fototeca Închisori şi lagăre: cca. 300 de fotografii ale unor centre de detenţie şi penitenciare în care au fost închişi în perioada ilegalităţii comuniştii din România (ordonare alfabetică pe localităţi).

Fototeca Muzee. Expoziţii: cca. 200 de fotografii provenind de la asemenea instituţii româneşti din perioada comunistă (ordonare tematică).

Fototeca China: cca. 400 u.a. (diapozitive, fotografii) din şi despre această ţară (ordonare tematică).

Fototeca Retrase: cca. 700 de fotografii referitoare la persoane, documente, evenimente şi clădiri care au fost supuse de-a lungul perioadei comuniste unor cenzurări pe motive ideologice (ordonare alfabetică, cronologică sau tematică, după caz: Evenimente, Portrete, Documente sau Diverse).

Fototeca Se dau în cercetare numai cu aprobarea Direcţiei: cca. 50 de fotografii referitoare la documente, evenimente şi persoane din perioada 1917-1974, care au fost supuse de-a lungul perioadei comuniste unor restricţionări pe motive ideologice (ordonare alfabetică, cronologică sau tematică, după caz).

Mai există un număr de unităţi arhivistice (fotografii, role de film fotografic de diverse dimensiuni, plăci fotografice de sticlă, microfilme etc.) neprelucrate privind diverse evenimente, documente şi personalităţi istorice din România şi din străinătate (aprox. 2400 u.a.), care vor necesita durate și eforturi mai mari pentru a fi ordonate şi inventariate, fiind plasate apoi la subdiviziunea tematică şi la categoria ce le corespunde cel mai bine (Evenimente, Portrete, Documente sau Diverse).

Astfel, avându-se în vedere tocmai necesitatea întocmirii instrumentelor de evidenţă în conformitate cu legislaţia arhivistică în vigoare şi asigurarea accesului cercetătorilor la aceste documente, în mare parte inedite, respectiv urgentarea introducerii lor în circuitul ştiinţific prin intermediul Sălii de studiu din sediul central al Arhivelor Naţionale, în perioada octombrie 2008 – iulie 2010 a fost practic finalizată inventarierea computerizată a Fototecii ISISP, cu excepția celor cca. 2400 u.a. mai sus amintite a căror prelucrare s-a dovedit mai dificilă din motive obiective.

Din păcate, din cauza unor deficiențe de management și a prelungirii considerabile a colaționării fișierelor cu inventare electronice, abia în septembrie 2011 au fost date spre liberă cercetare primele inventare: nr.3224-3234, în total unsprezece (subdiviziunile tematice: Portrete; Al doilea război mondial; Agricultură; Industrie, construcţii, transporturi; Monumente, plăci comemorative; Hărți; Insigne, ordine, medalii și distincții; Lenin şi România; Participanţi români la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie; Fişe de carceră. Legitimaţii. Carnete de membri. Buletine de identitate; Relaţii externe ale I.S.I.S.P.), dintre care doar câteva sunt de proporții mai mari (Portrete, Al doilea război mondial, Participanţi români la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, Industrie, construcţii, transporturi), cele de dimensiuni foarte mari, care sunt și cele mai interesante („Gheorghe Gheorghiu-Dej”, „Nicolae Ceauşescu”, Portrete – Nicolae Ceauşescu, Documente, Fotografii, Retrase), rămânând încă promisiuni neonorate. În decembrie 2011 – ianuarie 2012 au mai fost adăugate la sala de studiu încă cinci inventare (subdiviziunile tematice: Case memoriale; Închisori şi lagăre; Țări; China; Fluturaşi, montaje, afişe, capete de ziare).

O importantă parte din Fototecă (îndeosebi cea legată de perioada comunistă) a fost scanată şi publicată în format electronic în două etape (11 decembrie 2008 și 28 octombrie 2009), în baza unui protocol de colaborare încheiat la 14 noiembrie 2008 între Arhivele Naţionale ale României şi Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România în vederea realizării proiectului „Fototeca online a comunismului românesc”, realizându-se astfel cea mai mare bază de date online cu fotografii din timpul comunismului, accesibilă gratuit pe site-urile celor două instituții publice.

Gabriel Catalan

 

BIBLIOGRAFIE

ANR, Fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar 135/1950, 48/1961, 143/1966, 130/1967, 10/1976.

ANR, Fond C.C. al P.C.R. – Secţia Gospodărie de Partid, dosar 3/1951, 5/1951, 4/1953.

ANR, Fond C.C. al P.C.R. – Secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar 1/1950, 4/1950, 1/1951, 1/1953, 66/1953, 78/1953, 1/1954, 5/1955, 6/1955, 25/1955, 78/1955, 97/1955, 103/1955, 134/1955, 1/1958.

Gabriel Catalan, Fondul ISISP, în http://www.arhivelenationale.ro/index.php?lan=0&page=122.

Gabriel Catalan, Plan metodic de lucru privind prelucrarea arhivistică a Fondului ISISP – Fototeca, redactat, înregistrat şi depus la dosarul Fondului de la BAC în august 2009, 14 p.

Nicolae Ceauşescu, Istoria poporului român. Culegere de texte, Bucureşti, Editura Militară, 1983.

Nicolae Ceauşescu, Expunere cu privire la activitatea politică-ideologică şi cultural-educativă de formare a omului nou, constructor conştient şi devotat al societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi al comunismului în România, prezentată la Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste (2 iunie 1976).

Nicolae Ceauşescu, Expunere cu privire la stadiul actual al edificării socialismului în ţara noastră, la problemele teoretice, ideologice şi activitatea politică, educativă a partidului, prezentată la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie 1982.

Hotărâre privind desfiinţarea Institutului de Studii Istorice şi Social Politice, publicată în „Monitorul Oficial” nr. 68 din 16 aprilie 1992, p.4.

*** (colectiv I.S.I.S.P.), Istoria Partidului Comunist Român. – Sinteză – (proiect), I.S.I.S.P., <1977>.

Studiu privind prelucrarea arhivistică la Fototeca „Gh. Gheorghiu-Dej” şi „Nicolae Ceauşescu”, întocmit de arhiviştii Mihaela Coman, Simona Florea, Daniel Talambă, Veronica Vlad, Ioana Zamfir, 2007, 5 p.

Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale din 2 aprilie 1996, în „Monitorul Oficial”, anul VIII, Partea I, nr. 71 din 9 aprilie 1996; modificată şi completată prin Legea nr. 358/2002 din 6 iunie 2002 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 476 din 03.07.2002), Ordonanţa de Urgenţă nr. 39/2006 din 31 mai 2006 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 486 din 05.06.2006) şi Legea nr. 474/2006 din 12 decembrie 2006 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 1016 din 21.12.2006).

Norme tehnice privind desfăşurarea activităţilor în Arhivele Naţionale aprobate de directorul general prin Ordinul nr. 227 din 18 iunie 1996, Bucureşti, 1996.

Ordinul nr. 217/1996 al Directorului General al Arhivelor Naționale – Instrucțiuni privind activitatea de arhivă la creatorii și deținătorii de documente, în „Monitorul Oficial” din 23 mai 1996.

coord. Ion Popescu-Puţuri, Istoria poporului român în concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, Bucureşti, Editura Politică, 1988.

Proces-verbal de predare-primire a documentelor de la creatorii şi deţinătorii de arhivă nr.2/2000.

coord. Ştefan Ştefănescu, Enciclopedia istoriografiei româneşti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978.

www.arhivelenationale.ro (a se vedea Fototeca online a comunismului românesc, precum și inventarele electronice nr.3224-3234 ale Fototecii, inclusiv prefețele lor)

www.crimelecomunismului.ro (pentru Fototeca online a comunismului românesc).


[1] ANR, fond CC al PCR – Cancelarie, dosar 48/1961, ff. 7-8.

About these ads
Scrie un comentariu

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: